Moldovenii stabiliţi în Banat şi-au făcut o asociaţie care luptă pentru păstrarea identităţii lor regionale.
Asociaţia pentru dezvoltarea relaţiilor culturale între Moldova şi Banat „Ştefan cel Mare şi Sfânt” Timişoara a organizat, vineri seară, un bal de caritate la care au fost invitaţi să participe toţi moldovenii de seamă stabiliţi de-a lungul anilor în Banat. De selecţia răzeşilor aşteptaţi cu cocarde tricolore la locul adunării, restaurantul Universităţii Politehnica, s-a ocupat însuşi Gheorghe Atudoroaie, preşedintele organizaţiei, care a identificat peste 350 de oameni de afaceri, profesori, artişti, poliţişti, politicieni şi alte VIP-uri locale, care au fost anunţaţi de marea întâlnire printr-un răvaş cu stema Moldovei.
Au cântat „Lăutarii” din Chişinău
Mari amatori de joc şi voie bună, moldovenii au dat curs invitaţiei, mai cu seamă că maestrul de ceremonie urma să fie unul dintre cei mai importanţi soli ai muzicii moldoveneşti în lume, maestrul Nicolae Botgros, cu a sa orchestră – „Lăutarii din Chişinău”. Tonul la distracţie şi gesturi caritabile a fost dat de prefectul judeţului, Mircea Băcală, care a încurajat participanţii să fie generoşi în donaţii. „Ştim cu toţii că bănăţenii sunt zgârciţi în comparaţie cu moldovenii. De aceea sper că în această seară veţi fi generoşi cu donaţiile pentru a contribui la ridicarea mânăstirilor de la Dobreşti şi Săraca”, a spus prefectul. Discursul său a stârnit orgoliul puţinilor bănăţeni prezenţi în sală, care abia şi-au reţinut protestul. Senatorul Nicolae Robu, rectorul Universităţii Politehnica, şi-a asumat rolul de gazdă a manifestării şi nu a scăpat prilejul de a-i complimenta pe moldoveni, şi în special pe Maria Grapini, lidera filialei PC Timiş, cu gândul, probabil, la voturi şi alianţe de conjunctură în perspectiva candidaturii sale de peste doi ani la funcţia de primar al Timişoarei.
O idee de împrumut
„Ideea organizării acestui bal a fost preluată, în 2003, de la celelalte asociaţii culturale din Banat: a bistriţenilor, gugulanilor, almăjenilor, bihorenilor, mehedinţenilor şi altele. Poate fi considerată o formă de consolidare a comunităţii moldovenilor din această parte de ţară şi, totodată, o metodă de luptă împotriva asimilării de către populaţia majoritară”, ne-a declarat – mai în glumă, mai în serios – Toader Apăvăloaie, vicepreşedintele Asociaţiei Moldovenilor din Banat. „Devizul” acestei acţiuni a fost de aproape 25.000 de euro, bani adunaţi de la sponsori şi participanţi, în condiţiile în care o invitaţie a costat 350 de lei.
