Si la sedinta Ministerului Administratiei si Internelor, si la sedinta CSM, presedintele Basescu a mai aruncat o piesa grea pe piata luptei anticoruptie. Traian Basescu are informatii ca, timp de cel putin 10 ani, guvernele au dat hotarari si ordonante care au favorizat diferite cercuri mafiote. Prin aceste acte normative au fost reesalonate datoriile imense ale SNTR si RAFO Onesti la bugetul statului, au fost scutite de plata taxelor vamale masive importuri de grau, s-au incheiat contracte guvernamentale contrare intereselor statului. „De prea multe ori mafia a ajuns pe masa Guvernului. Trebuie sa vedem de ce unii au primit scutiri de plati prin acte normative, scutiri de obligatii la bugetul de stat, trebuie sa vedem de ce altii nu au primit si lucrurile au pornit de la Guvern, au fost validate de Parlament, care nu este informat, au fost promulgate si de presedinte, dar avem obligatia sa dam ceasul inapoi”, a spus presedintele. Traian Basescu a cerut sa fie cercetate actele normative de acest fel din ultimii 10 ani si sa se stabileasca cele care au avut o motivatie corecta sau cele emise „in favoarea unor grupuri de interese nelegitime carora o sa le spun, de acum, de tip mafiot”. O sarcina complexa atat pentru politia de combatere a crimei organizate, cat si pentru Departamentul National Anticoruptie si Parchetul General.
Reesalonari de datorii pentru clienti politici
Ordonantele pentru SNTR si RAFO au blocat acordul cu FMI in 2002
In 2002, Fondul Monetar International a refuzat eliberarea transei a doua din acordul stand-by incheiat cu Guvernul Adrian Nastase din cauza ordonantelor de reesalonare a datoriilor inregistrate de RAFO si SNTR. Actele normative (OUG 177 si OUG 180) au fost aprobate in aceeasi sedinta de Guvern, in data de 20 decembrie 2001, iar consecintele au fost dezastruoase: deficit la bugetul de stat de 5.000 miliarde de lei.
Ioan Niculae, un favorit al fostului guvern
Privatizarea Societatii Nationale a Tutunului Romanesc (SNTR) este, in sine, o epopee. In mai 2000, grupul „InterAgro” castiga licitatia pentru privatizarea SNTR. Pretul obtinut de Ministerul Agriculturii a fost de 40 milioane dolari si asumarea unor datorii de 55 milioane dolari. La scurt timp, al doilea clasat in licitatie, grupul „Leaf Tabacco”, contesta rezultatul si in cele din urma obtine, prin hotarare judecatoreasca, anularea contractului de privatizare. La jumatatea anului 2001, grupul „InterAgro” obtine in instanta recunoasterea faptului ca are de recuperat aproximativ 10 milioane dolari de la stat, bani care, la intelegere, reprezinta prima transa platita deja pentru SNTR. La sfarsitul lunii decembrie 2001, in urma negocierilor cu Ministerul Agriculturii, condus de ministrul Ilie Sarbu, „InterAgro” obtine aproximativ 53% din actiunile SNTR in contul acestei datorii. Si, in plus, prin intermediul OUG 180/20.12.2001 i se reesaloneaza de la plata pe cinci ani alte datorii. La 1 aprilie 2003, statul, prin APAPS, redevine actionar majoritar la SNTR printr-o majorare de capital. Terenurile trecute ca aport in natura apartinusera SNTR, dar au fost preluate de stat in contul unor datorii bugetare. La 21 ianuarie 2004, consortiul „Tabacco” cumpara pachetul majoritar la SNTR cu numai 1,6 milioane euro.
In perioada mai 2000-ianuarie 2004, datoriile SNTR au crescut de la 55 milioane dolari, cat erau recunoscute in primul contract de privatizare in anul 2000, la 122 milioane dolari in anul 2003. In anul 2003, Guvernul a anulat datoriile de 122 milioane dolari, desi gestionarea societatii s-a facut in parteneriat cu firma privata „InterAgro”, care detinea 44% din pachetul de actiuni. In ianuarie 2004, Guvernul a anulat si datoriile la bugetul de stat pe anul 2003. Pretul pentru pachetul de actiuni vandut de APAPS, de 1,6 milioane dolari, este cu mult sub valoarea de piata a SNTR. Raportul consortiului financiar PricewaterhouseCoopers in anul 2001 evalua societatea la peste 85 milioane dolari. Ultima majorare de capital, prin care APAPS devine actionar majoritar, s-a realizat intr-un mod controversat. Fara aceasta „inginerie” nu s-ar fi putut aplica prevederile Legii nr. 137/2002 privind stergerea datoriilor si acordarea celorlalte facilitati de care beneficiaza societatile cu capital majoritar de stat. Este clar ca, in acest caz, statul este perdantul, iar „InterAgro” castigatorul.
Corneliu Iacubov a profitat din plin de „clementa” PSD
Corneliu Iacubov a fost unul dintre favorizatii fostei puteri. Guvernul Nastase i-a pus acestuia in brate o afacere de sute de milioane de dolari, iar in final factura pentru marele jaf de la Rafo a fost trimisa pentru plata romanilor de rand. Consortiul format din firma Imperial Oil Bacau, controlata de Corneliu Iacubov, si societatea portugheza Canyonn Servicos a achizitionat in octombrie 2001 pachetul de 59,96% din actiunile rafinariei Rafo contra sumei de 7,48 milioane dolari. Banii urmau sa fie platiti in rate pe o perioada de sapte ani si, in plus, la semnarea contractului rafinariei i s-au sters datorii in valoare de circa 63 milioane dolari, conform prevederilor OUG nr. 177/20.12.2001. Pretextul: noul proprietar urma sa faca investitii majore in modernizarea rafinariei. Ca si cum nu ar fi fost de ajuns, APAPS, condus in acea perioada de Ovidiu Musetescu, mai sterge rafinariei o datorie de 17 milioane dolari pentru a facilita noilor proprietari realizarea unor investitii pentru protectia mediului, iar ca bunavointa guvernului sa fie totala se mai sterge cu buretele si o datorie de circa 3.000 miliarde lei, reprezentand restante ale rafinariei catre bugetul statului. Afacerea incepea sub cele mai bune auspicii pentru magnatul Iacubov. Rafinaria fusese preluata pe nimic, Petrom era fortat sa pompeze titei in instalatiile de la Rafo cu plata la sfantul asteapta, iar banii curgeau cu nemiluita in buzunarele largi ale lui Iacubov si apropiatilor puterii de atunci. In tot acest timp, datoriile rafinariei cresteau de la o zi la alta. La sfarsitul anului 2002, Rafo inregistra pierderi nete de 1.455 miliarde lei, iar datoriile totale ajunsesera la 9.946 miliarde lei. Peste inca un an, pierderile atinsesera deja suma de 6.000 miliarde lei (circa 159 milioane euro la acea vreme). Acesta este si momentul in care in schema intra si firma fratilor Iancu, Balkan Petroleum Ltd., care achizitiona in octombrie 2003 un pachet de 48,91% din actiunile detinute de Canyon Servicos. La sfarsitul lunii noiembrie 2004, guvernul Nastase incearca sa mai dea o mana de ajutor. Cabinetul emite Ordonanta de Urgenta nr. 101/2004, prin care Autoritatea Nationala pentru Valorificarea Activelor Bancare prelua de la Rafo si Carom Onesti datorii de circa 17.500 miliarde lei. Ultima incercare a esuat. Noul guvern instalat la Palatul Victoria a decis inca din primele sale zile de activitate sa anuleze, prin OUG nr. 142/27/12/2004, acest act normativ care a reusit sa nemultumeasca chiar si Comisia Europeana. Ada Stefan, Adrian Stoica
