» Legea raspunderii fiscale face parte din conditiile pe care si le-a asumat Romania prin acordul de imprumut cu Fondul Monetar International (FMI), dar cei aflati la putere nu sunt prea fericiti cu aceasta idee.
» Cu ajutorul acestei legi s-ar putea face ordine in sistemul public autohton, spun experti in domeniu, care considera insa ca sanctiunile nu sunt suficient de dure pentru a-i speria pe cei aflati la putere.
» Dezordinea din acest domeniu a pus pe ganduri si Bruxelles-ul, care insista pe langa Banca Mondiala sa faca un audit privind functionarea sectorului public din Romania.
Legea raspunderii fiscale va introduce principiul bunei guvernari in discutiile bugetare din Romania, crede Gabriel Biris, specialist in probleme financiare. Altfel spus, proiectul de lege i-ar putea obliga pe cei care detin functii guvernamentale sa raspunda politic si juridic pentru greselile pe care le fac atunci cand nu respecta bugetele convenite, cand isi incarca schema de personal inutil sau cand nu respecta termenele impuse. Legea raspunderii fiscale se aplica doar institutiilor publice: de la ministere la primarii si companii de stat. Aceasta lege ii constrange pe toti cei care administreaza banii statului sa respecte planificarile bugetare in cele mai mici detalii. Analistul Gabriel Biris ne-a explicat ca, desi legea e foarte bine facuta, totusi sanctiunile prevazute pentru nerespectarea ei sunt destul de blande.
Incalcarea prevederilor legii raspunderii fiscale de catre membrii Guvernului "atrage raspunderea politica solidara sau individuala", conform Legii responsabilitatii ministeriale. Biris socoteste ca ministrilor si celorlalti responsabili guvernamentali care incalca legea ar trebui sa li se interzica accesul la functii publice si acestia trebuie sa fie pusi sub acuzare, fiindca Legea responsabilitatii ministeriale citata este extrem de greu de pus in aplicare.
Reprezentantii Fondului Monetar International, care s-au intalnit la sfarsitul saptamanii cu premierul si cu ministrul de Finante, au cerut din nou grabirea adoptarii legii raspunderii fiscale si a celei referitoare la reforma sistemului de pensii. Aceasta din urma este relativ convenita intre fortele politice, in vreme ce legea raspunderii fiscale nu este dorita nici de politicienii din opozitie, nici de cei aflati la putere, fiindca impune o serie de restrictii si inconveniente deranjante pentru cei care inca mizeaza pe clientelismul patronat de partide.
Gabriel Biris crede, de altfel, ca legea ar putea functiona doar atata vreme cat Romania este sub acordul cu FMI si deci silita sa respecte edictele acestuia. Chiar daca ulterior va fi abandonata, legea raspunderii fiscale ar putea ramane un instrument serios de monitorizare a bunei guvernari de catre societatea civila. In plus, legea insasi include un sistem de presiune din interiorul sistemului prin crearea Consiliului Fiscal.
Regulile pe care le impune aceasta lege pornesc de la faptul ca, pana la sfarsitul lunii mai a fiecarui an, Guvernul trebuie sa trimita in Parlament strategia bugetar-financiara elaborata de Ministerul de Finante, strategie care contine estimari si detalii privind politica bugetar-fiscala pentru anul in curs si pentru urmatorii trei ani. De asemenea, Guvernul va putea face maximum doua rectificari bugetare pe an, ceea ce din perspectiva lui Gabriel Biris este un semn de stabilitate, cu atat mai mult cu cat majorarea cheltuielilor de personal este interzisa la rectificari, cu exceptia situatiei in care exista cresteri ale fiscalitatii.
Practic, la rectificarile bugetare sunt interzise orice majorari ale cheltuielilor, in afara de plata datoriei publice sau a contributiei la bugetul UE. Totusi, daca bugetul devine excedentar, sunt permise unele cheltuieli. Legea raspunderii fiscale taie apetitul celor aflati la putere de a-si folosi discretionar influenta in perioadele electorale si interzice majorarea cheltuielilor cu personalul cu sase luni inaine de alegerile locale sau generale. In acest fel, sefii institutiilor de stat nu vor mai putea angaja clienti de partid sau cunoscuti de-ai lor pe ultima suta de metri.
In acelasi timp, legea prevede ca, daca o institutie publica a depasit intr-un trimestru bugetul destinat salariilor, luna urmatoare trebuie sa faca economie la acelasi capitol pentru a pune la loc banii cheltuiti si nu mai are voie sa faca angajari, sa dea premii, sa plateasca ore suplimentare sau sa-si promoveze angajatii. Veniturile bugetarilor vor fi atent supravegheate, potrivit acestei legi care ar trebui sa puna ordine in cheltuielile publice. Guvernul nu va mai putea modifica in viitor proiectia deficitului bugetar.
» Presiune asupra politicii
Consiliul Fiscal va fi format din cinci membri propusi de principalele institutii de resort din tara: Banca Nationala, Academia de Studii Economice, Asociatia Romana a Bancilor, Academia Romana si Institutul Bancar Roman. Consiliul urmeaza sa evalueze daca strategiile bugetar-fiscale realizate de Guvern respecta principiile legii responsabilitatii fiscale. Potrivit analistilor, rolul informal al Consiliului va fi mai important decat cel oficial, in masura in care va fi format din personalitati recunoscute si va putea pune presiune asupra politicului.
