Desi NATO a declarat razboiul rece incheiat inca din 1990, la nivel simbolic Alianta nu pierde nici o ocazie sa isi afirme victoria. Astfel, ultima extindere, cea in care cel mai mare numar de state est-europene, inclusiv Romania, au fost invitate sa devina membre a fost anuntata la summit-ul din 2002 de la Praga, primul organizat intr-o fosta tara comunista.
Astazi, cand NATO incearca sa faca un pas inainte spre a-si redefini rolul global, summit-ul se desfasoara pe teritoriul fostului inamic sovietic, in capitala letona Riga, spre iritarea evidenta a Moscovei.
Potrivit secretarului general al Aliantei, Jaap de Hoop Scheffer, agenda summit-ului se va concentra asupra a trei domenii, trei „cosuri de lucru”, cum le numeste diplomatul olandez: angajamentul politic, transformarea capacitatilor de aparare si operatiunile in care este angajata in prezent Alianta.
Nici unul dintre cele trei nu este in prezent subiect de consens intre statele membre si nu vom afla daca s-au facut cu adevarat progrese decat dupa publicarea comunicatului final. La primul capitol, extinderea Aliantei este un subiect care intereseaza in mare masura Romania, tara aflata acum la granita estica a NATO. Ca si la reuniunea precedenta de la Istanbul, din urma cu doi ani, summitul de la Riga va fi unul fara extindere. Cele trei state candidate – Albania, Macedonia si Croatia – nu sunt inca in masura sa isi asume calitatea de membru, dar este important ca Alianta sa isi reafirme disponibilitatea de a le primi in viitor in cadrul asa-numitei „politici a usilor deschise”. Romania sustine o extindere cat mai rapida a Aliantei in Balcani ca modalitatea cea mai sigura de stabilizare a regiunii.
La Riga se va da un raspuns si aspiratiilor de aderare ale Ucrainei si Georgiei. Cum acesta nu poate fi decat incurajator, este de asteptat o reactie nemultumita a Rusiei, care a afirmat deja ca o extindere a NATO in Caucaz, zona considerata in mod traditional drept „terenul de joaca” stra-tegica al Moscovei, ar fi „insuportabila”. Pentru Romania, care si-a afirmat deja interesele in regiunea Marii Negre, inclusiv in rezolvarea „conflictelor inghetate” din Transnistria, Osetia de Sud si Abhazia, ar reprezenta un succes formularea unui raspuns coerent al Aliantei la aceste provocari. Tot in cadrul relatiilor dificile cu Moscova se incadreaza si problema dependentei aliatilor europeni de gazul rusesc. In aceste conditii, securitatea energetica este un subiect sensibil ce urmeaza sa fie abordat la Riga. Tot in aceasta zona, presedintele Basescu urmeaza sa aiba o intrevedere cu presedintele Poloniei, Lech Kaczynski, de la care se asteapta o coordonare a reactiei fata de Moscova, inclusiv dupa aderarea Romaniei la Uniunea Europeana. Principala tema de discutie va fi insa, de departe, operatiunea NATO din Afganistan, unde Statele Unite, Marea Britanie si Canada poarta cea mai mare parte a poverii luptelor cu rebelii talibani. SUA fac presiuni in special asupra Germaniei sa preia o parte a sarcinilor militare, dar guvernul de la Berlin a refuzat pana in prezent sa deplaseze in sudul Afganistunului o parte a contingentului german, care numara 3.000 de militari. In sfarsit, la Riga se va discuta si transformarea NATO intr-o „alianta globala de democratii”, la care sa fie asociate si state precum Australia, Noua Zeelanda, Japonia si Coreea de Sud, o idee sustinuta de Statele Unite, dar careia Franta i se opune cu desavarsire.
