Sloganurile antiisraeliene si antisemite rostite joi de Mahmud Ahmadinejad au depasit, de-acum, limitele imaginabilului.
La recentul summit de la Mecca al Conferintei Islamului, presedintele iranian a negat Holocaustul, declarand cu maximum cinism ca nu accepta afirmatiile potrivit carora Adolf Hitler a ucis milioane de evrei. Totodata, el a solicitat Germaniei si Austriei sa cedeze „una, doua sau mai multe” parti ale teritoriilor lor evreilor, pentru a permite „infiintarea statului sionist in Europa”, daca tot se simt vinovate de masacrarea evreilor in timpul celui de-al doilea razboi mondial. Iranul ar aplauda o asemenea solutionare a conflictului din Orientul Mijlociu, a spus Ahmadinejad, pentru care Israelul constituie o „tumoare canceroasa”. Inca in luna octombrie, retorica prezidentiala ingrijorase o lume intreaga – atunci ultraconservatorul spusese ca Israelul „trebuie ras de pe harta”.
Joi seara, cancelariile occidentale, bulversate, au avut nevoie de cateva ore pentru a formula luari de pozitii cat de cat diplomatice. Ministrul german de Externe, Frank-Walter Steinmeier, a declarat ca porneste de la ideea ca „Teheranul este deplin constient de faptul ca rabdarea comunitatii internationale a cam ajuns la capat” si l-a convocat pe ambasadorul iranian pentru explicatii.
„Afirmatiile sunt absolut inacceptabile si, in calitate de cancelar al Germaniei, care are o responsabilitate in fata istoriei, condamn cu cea mai mare fermitate aceste luari de pozitie. Suntem hotarati sa facem tot ceea ce este necesar pentru a nu exista nici o amenintare care sa planeze asupra dreptului de existenta a statului israelian”, a spus, vizibil socata, sefa guvernului german, Angela Merkel. La Tel Aviv, directorul general din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, Mark Regev, a aratat ca „din pacate, nu este pentru prima oara cand un lider iranian exprima pareri scandaloase si rasiste fata de evrei si Israel”, iar SUA Ð care oricum considera Iranul parte a „axei raului” Ð au apreciat ca declaratiile lui Ahmadinejad „demonstreaza in ce masura este important ca acest regim sa nu poata dezvolta arme nucleare”. Cancelarul austriac, Wolfgang Schussel, a infierat la randul sau „iesirea monstruoasa” a presedintelui iranian, spunand ca astfel escaladeaza intregul conflict din Orientul Mijlociu, in loc de a fi pe cale de rezolvare.
Atitudinea cea mai ferma si, probabil, cu consecintele cele mai serioase a fost adoptata ieri de presedintele Consiliului Central al evreilor din Germania, Paul Spiegel. Acesta a solicitat atat guvernului german, cat si Uniunii Europene sa ia in considerare suspendarea relatiilor diplomatice cu Teheranul. „Indignarea nu mai este suficienta”, a conchis Spiegel, spunand ca poate a venit timpul ca Berlinul sa-si reanalizeze optiunea „imenselor ajutoare umanitare” oferite ani de-a randul Iranului.
Ramane, in final, doar intrebarea despre ce anume urmareste de fapt seful statului iranian?! Sa intoarca roata istoriei si sa cufunde tara intr-o noua perioada a Revolutiei Islamice? Sa devina continuatorul visurilor imamului Khomeini? Sau, mai simplu, sa i se fi „urcat la cap” puterea acestui fiu de fierar?
Indiferent care ar fi raspunsul, asemenea viziune nu va putea avea decat un unic efect Ð cu sau fara presiunea cancelariilor occidentale, din ce in ce mai multe tari arabe isi vor accelera demersurile de istorica impacare cu Israelul.
