Ministerul ucrainean de Externe a negat veghement că Ucraina ar fi dispusă să le cedeze ruşilor insula Tuzla, în cadrul viitorului acord de demarcare a frontierei cu Rusia, relatează Kyiv Post, citat de NewsIn.
Ministerul s-a declarat surprins de declaraţia fostului premier Iulia Timoşenko în legătură cu insula Tuzla din strâmtoarea Kerci.
“Chestiunea deţinerii de către Ucraina a insulei Tuzla nu va fi adusă în discuţie şi nu a fost discutată niciodată. Insula este parte a teritoriului Ucrainei, care este pe deplin recunoscut de Rusia. Orice speculaţie pe această temă este o tentativă din partea unor anumiţi politicieni, care nu acceptă înfrângerea în alegerile democratice şi recunoscute internaţional, de a induce publicul în eroare şi de crea dificultăţi artificiale pentru diplomaţii ucraineni”, a spus ministerul.
Fostul premier ucrainean Iulia Timoşenko a avertizat sâmbătă că Ucraina ar putea pierde insula Tuzla din strâmtoarea Kerci de la graniţa cu Rusia, în urma discuţiilor dintre preşedinţii rus şi ucrainean de luni.
Dmitri Medvedev şi Viktor Ianukovici vor discuta chestiunea liniei de demarcaţie dintre Rusia şi Ucraina în cursul vizitei lui Medvedev la Kiev la 17 mai. Unele zone de graniţă dintre cele două ţări au rămas nedelimitate de la prăbuşirea URSS.
“Vor fi luate decizii încă de la viitoarea vizită a liderului rus, pe o problemă teritorială dintre Rusia şi Ucraina – strâmtoarea Kerci, unde Ucraina are o posibilitate de a-şi dezvolta depozite strategice offshore de petrol şi gaz”, a spus Timoşenko. “Ceea ce se va decide şi semna acum înseamnă practic pierderea insulei Tuzla”, a subliniat ea. Medvedev se va duce la Kiev pentru a doua oară de la alegerea lui Ianukovici, în februarie.
Timoşenko acuză noua conducere de la Kiev de politici antiucrainene şi supuse Rusiei. La începutul lunii martie, ministrul ucrainean de externe, Konstantin Hrişcenko, a declarat, cu privire la neînţelegerile dintre România şi Ucraina pe chestiuni teritoriale, că Ucraina nu intenţionează să-şi schimbe graniţa cu România. “Aş dori să subliniez că Ucraina nu intenţionează să schimbe graniţa cu România, chiar dacă este vorba despre o insulă nelocuită de pe Dunăre”, a declarat el pentru Interfax Ucraina, întrebat despre “pretenţiile” Bucureştiului privitoare la insula Maican de pe Dunăre.
Ministrul a notat că Ucraina şi România sunt competitori naturali în privinţa tranzitului mărfurilor pe Dunăre şi în privinţa exploatării resurselor de hidrocarburi din platoul continental al Mării Negre. “Desigur, există sfere în care cooperăm strâns şi atingem un nivel de parteneriat. Iar o parte componentă a relaţiilor noastre nu exclude o altă parte”, a declarat ministrul.
Întrebat despre politica de informare a Ministerului ucrainean de Externe în această chestiune, Hrişcenko a declarat că recent ministerul a explicat activ poziţia Ucrainei în privinţa chestiunilor disputate cu România, atât presei ucrainene, cât şi celei străine.
“Îi pot asigura pe cetăţenii Ucrainei că Ministerul de Externe le va apăra interesele în dialogul cu România”, a subliniat Hrişcenko.
România are pretenţii teritoriale asupra Insulei Maican, a scris la 14 aprilie publicaţia ucraineană Segodnea, care susţinea că între Bucureşti şi Kiev s-a aprins o dispută teritorială în legătură cu această insulă de pe Dunăre. Este vorba despre o mică insulă nelocuită (cu dimensiunile de 1.500 de metri pe 800 de metri), care se află între oraşele Chilia şi Vilkovo şi care constituie element de frontieră în partea ucraineană.
Conform prevederilor dreptului internaţional, atunci când graniţa dintre ţări este situată pe un râu, ea se trasează pe şenalul navigabil, dacă părţile nu convin altfel. Şenalul navigabil, care se întinde între insula românească Babin şi insula ucraineana Maican, este însă blocat de noroi, circulaţia navelor realizându-se în prezent între Maican şi malul ucrainean. Pe această bază, în urmă cu un an românii au vorbit pentru prima oară despre posibilitatea mutării graniţei, ceea ce ar presupune ca Maican să devină teritoriu românesc, a scris Segodnea.
Între Ucraina şi România au existat în ultimii ani numeroase puncte de divergenţă. Un alt subiect de dispută este canalul Bîstroe, construit de Ucraina pentru a face o legătură între Dunăre şi Marea Neagră. România, susţinută de numeroase organizaţii neguvernamentale şi de foruri internaţionale, acuză că acest proiect aduce prejudicii ecologice, ipoteză pe care Kievul a simţit nevoia să o respingă din nou chiar recent.
