O comisie parlamentară înfiinţată de USL vrea să ceară socoteală procurorilor care, după referendumul din iulie, au făcut anchete în localităţile unde au fost suspiciuni mari de fraudă. Iniţiativa USL poate fi interpretată ca o încălcare gravă a legilor şi chiar a separaţiei puterilor în stat.
Un număr de 34 de senatori PSD şi 12 senatori PNL au solicitat luni înfiinţarea unei comisii parlamentare de anchetă care să verifice „abuzurile semnalate în cercetările desfăşurate de organele statului în cazul referendumului din 29 iulie 2012″, adică anchetarea procurorilor de la Parchetul General şi de la DNA care investighează fraudele de la referendumul pentru demiterea pre-şedintelui Traian Băsescu. În nota de fundamentare a proiectului se arată că ar exista un număr îngrijorător de sesizări din partea cetăţenilor referitoare la posibile abuzuri săvârşite de procurori ulterior desfăşurării referendumului.
Semnatarii documentului, senatorii Ilie Sârbu (PSD) şi Mario Oprea (PNL), menţionează că această comisie îşi propune să verifice sesizările cetăţenilor şi autenticitatea lor şi să ia în considerare posibilele fapte ilicite ale procurorilor. Potrivit proiectului, comisia va putea cere tuturor organelor de stat, instituţiilor şi organizaţiilor să pună la dispoziţia comisiei orice informaţie şi DOCUMENTE care sunt de natură să servească activităţile acesteia. Cu alte cuvinte, parlamentarii USL vor şi dosarele aflate în anchetă la parchete, lucru interzis de lege.
Iniţiatorii mai propun ca raportul acestei comisii de anchetă să fie depus la Biroul Permanent al Senatului până la data de 15 noiembrie 2012. Adică, înainte de alegerile parlamentare programate pe 9 decembrie.
Biroul Permanent al Senatului a aprobat luni înfiinţarea acestei comisii de anchetă, formată din 11 membri. Potrivit algoritmului, din comisie ar urma să facă parte: 4 reprezentanţi ai PSD, 3 PDL, 2 din partea PNL, unul din partea UNPR şi unul din partea UDMR.
„Se încalcă separaţia puterilor în stat”
PDL, prin vocea liderului de grup Cristian Rădulescu, a anunţat că nu este de acord cu înfiinţarea acestei comisii şi, în consecinţă, nu va desemna nici un membru. Senatorul spune că prin înfiinţarea acestei comisii „se încalcă nu numai un principiu logic al democraţiei, şi anume separaţia puterilor în stat, se încalcă nişte principii constituţionale deoarece investigarea felului în care s-a desfăşurat referendumul şi a felului în care au fost investigate rezultatele reieşite din referendum nu poate reveni decât organelor competente, acelei puteri a statului care se ocupă de aceasta, respectiv procuratura„.
„Blocarea anchetelor procurorilor înseamna încurajarea fraudelor la alegerile parlamentare”
Senatorul PDL Iulian Urban, de profesie avocat, explică şi ce anume urmăreşte USL prin înfiinţarea comisiei de anchetare a procurorilor. Potrivit senatorului, „USL vrea să arate activiştilor săi că are totul sub control, că are puterea de a bloca orice anchetă a procurorilor, că nimeni nu va fi pedepsit dacă repetă procedurile de fraudă de la referendum pentru că ei, cei din USL, îi controlează pe procurori. Cu alte cuvinte, activiştii USL să nu se teamă de procurori, să facă la alegerile parlamentare ce au făcut şi la referendum. În plus, unde este separaţia puterilor în stat? Este nelegal ca parlamentarii să-i ancheteze pe procurori sau judecători„.
„USL nu face altceva decât să-i intimideze pe procurori pentru a le stopa anchetele”
Nu este prima dată când liderii USL încearcă să-i intimideze pe procurori şi să le blocheze anchetele. Imediat după declanşarea anchetării fraudelor de la referendum, liderii USL i-au acuzat pe procurori de abuzuri: ba că îi obligau pe alegători să jure pe Biblie (deşi legea permite jurământul martorilor pe Biblie); ba că i-ar fi întrebat cu cine au votat (în realitate, anchetatorii i-au întrebat dacă au votat şi de câte ori au votat), ba că i-au hărţuit, scoţându-i până şi din biserică pentru a-i audia (în realitate, procurorii s-au deplasat în localităţi pentru a nu-i plimba pe drumuri pe martori).
Ulterior, liderii USL au încercat blocarea anchetelor în dosarele referendumului prin convocarea în faţa Parlamentului a procurorului general de atunci, Laura Codruţa Kovesi, pentru a da explicaţii despre aşa-zisele abuzuri. Atunci, Kovesi a anunţat că nu se va prezenta deoarece, potrivit legilor, un magistrat, inclusiv procurorul general al României, nu poate fi tras la răspundere de Parlament, ci doar de Consiliul Superior al Magistraturii. Atitudinea procurorului general a fost susţinută şi de CSM, care a anunţat atunci, prin comunicat de presă, ca un procuror nu poate fi chemat în faţa Parlamentului pentru a da explicaţii.
Laura Ştefan, expert anticorupţie, a declarat: „Este o aberaţie a USL. Ne-a obişnuit deja cu abuzurile. Anchetele procurorilor nu pot fi verificate de parlamentari. Procurorii au stabilitate pe dosarul pe care îl anchetează. Nici şeful ierarhic al procurorului nu poate interveni, nici CSM nu poate interveni pe ancheta propriu-zisă. Parlamentarii pot face o sesizare la CSM sau la inspecţia judiciară. Un procuror poate fi anchetat doar administrativ de inspecţia judiciară, care trimite note de inspecţie la CSM , iar CSM hotărăşte dacă îl sancţionează sau nu pe acel procuror. Ce face acum USL prin această comisie? Nu face altceva decât să-i intimideze pe procurori pentru a le stopa anchetele. Acest tip de comportament va fi sancţionat în raportul de ţară din decembrie din cadrul Mecanismului de Verificare şi Cooperare impus de Comisia Europeană„.
Potrivit Laurei Ştefan, „dacă parlamentarii USL vor îndrăzni să ceară probele din dosare , aşa cum au anunţat în nota de fundamentare a proiectului de înfiinţare a comisiei de anchetă, cu siguranţă România va fi din nou dur criticată de Comisia Europeana„.
De ce vrea premierul să schimbe legea
Atacul Senatului asupra procurorilor a fost precedat de declaraţiile premierului, care, în urmă cu câteva zile, a anunţat că vrea să modifice legislaţia pentru ca procurorii să răspundă în faţa Parlamentului. Declaraţia lui Ponta a survenit poate şi pentru că anterior a fost criticat de Crin Antonescu, liderul PNL, care i-a reproşat că este prea obedient faţă de instituţiile europene şi prea indulgent faţă foştii şefi ai Parchetelor, Laura Codruţa Kovesi (acum, candidat pentru funcţia de procuror-şef DNA) şi Daniel Morar (acum procuror general interimar). Între altele, Antonescu l-a criticat pe Victor Ponta pe motiv că a aprobat ca fostul procuror general Laura Codruţa Kovesi să fie înalt reprezentant al României în cadrul misiunii permanente pe lângă UE.
