Lista cu judecatorii propusi a fi decorati de presedintele Romaniei contine multe nume de magistrati ale caror reputatie si/sau profesionalism sunt mai mult decat discutabile.
Colegiile de conducere ale instantelor din tara au facut nu mai putin de 1983 de propuneri la CSM, pentru ca inaltul for sa le valideze dosarele profesionale ce vor putea fi stampilate cu decoratia „Meritul Judiciar” de catre presedintele Romaniei. Este de presupus ca activitatea lor de magistrati nu cunoaste nici un fel de pata (morala, profesionala etc.). Altfel spus, se doreste practic decorarea a 2.000 de judecatori din totalul celor 4.100 care functioneaza in toata tara. Pe aceasta lista cu judecatori curati ca lacrima s-au strecurat insa si unele personaje care pretind ca indeplinesc criteriile decorarii prezidentiale (calificativul foarte bine, pregatire profesionala continua, conduita profesionala ireprosabila, buna reputatie, titluri stiintifice etc.).
„Dalmatienii” de la Curtea de Casatie
Anton Pandrea (sef Sectie Penala, membru CSM); are pe constiinta participarea in celebrul „complet rosu” de judecatori de la CSJ, care au solutionat pe invers procesele caselor nationalizate (in urma acelor hotarari, CEDO a condamnat statul roman la plata unor despagubiri de aproape 2 milioane de euro).
Traian Gherasim (penalist); fost procuror general adjunct sub ministeriatul Tanase Joita, intr-o perioada cand intregul Parchet General a fost pesedizat (2001-2002); implicat in scandalul arestarilor abuzive din dosarul „Armaghedon”, in urma caruia a demisionat, „transferandu-se” ca judecator la CSJ.
Maria Despina Mihai (penalist); fost procuror general adjunct sub ministeriatul Tanase Joita; acuzata ca a musamalizat sub semnatura proprie dosarul „Cristian Panait” (tanarul procuror care a fost… sinucis pentru ca nu a acceptat compromiterea magistratului Alexandru Lele, anchetatorul oradean care l-a arestat pe fiul prefectului PSD de Bihor, Adrian Tarau, fugit in SUA dupa ce premierul Nastase a declarat ca „nu crede in arestarile de vineri”.
Victor Pasca Camenita (penalist); implicat in solutionarea incorecta a nenumarate dosare cu achitari scandaloase sau condamnari dubioase, conform unor acuzatii publice (probate cu inscrisuri), formulate de Baroul Constitutional „Pompiliu Bota”.
Zenovia Popescu (penalist); i se reproseaza „darea peste cap a martorilor” in anumite procese de coruptie; specializat si-n redactarea unor hotarari care au omis declaratiile unor martori-cheie pentru a se fundamenta achitari in favoarea unor inculpati prinsi in flagrant de luare de mita.
Marin Voicu (recent pensionat); a fost denuntat, chiar intr-un proces la CSJ, ca a patronat coruptia din instantele constantene; ca presedinte al CA Constanta, Voicu a fost acuzat ca s-a implicat direct, prin presiuni asupra judecatorilor subalterni pentru eliberarea lui Calin Marinescu (zis Shogunu), considerat terminatorul flotei romanesti; Voicu si-a falsificat CV-ul la CEDO, unde a functionat, intre 1996-1998, ca judecator roman la Strasbourg, prezentandu-se acolo ca doctor in drept; in realitate, titlul doctoral si l-a obtinut dupa ce s-a intors in tara, in 1999; este autorul unei teze de doctorat agramate, care musteste in jenante prolixitati si-n tautologii pleonastice.
Luana Stancu (comercial) si Filofteia Cizmaru (civil), ambele cercetate de Colegiul de Conducere de la Casatie si de CSM pentru ca au solutionat un dosar care nu le fusese lor repartizat in mod legal.
Stefan Pistol (fost presedinte al Tribunalului Militar si Curtii de Apel Militare Bucuresti); absolvent al Facultatii de Drept la fara frecventa in anul 1990, fost judecator la JS2, promovat la instantele militare in 1993, a dispus o achitare scandaloasa in dosarul Revolutiei de la Timisoara („Masacrul din Calea Lipovei”); a fost cadorisit pentru acea achitare cu gradul de maior; timp de 6 ani (1999-2005) a condus Curtea Militara de Apel.
„Patatii” de la Curtea de Apel care vor diplome
Marin Carcel (fost vicepresedinte la TMB); denuntat in 2003 ca fost ofiter al Securitatii de catre Mugur Ciuvica; in urma scandalului ultramediatizat, Carcel a demisionat si s-a retras… prin promovare la CAB.
Simona Marcu si Nedelcu Antoneta (prima ajunsa sefa de sectie la CAB); sunt implicate in scandalul mortilor-fantoma improprietariti de instante cu valoroase imobile din zona zero a Capitalei; de pilda, in 1992, Marcu si Nedelcu au pronuntat sentinta nr. 9.836/9 decembrie 1992 (dosar nr. 1.232/1992) prin care au cadorisit mortului Olga Stanescu o superba vila din str. Primaverii. In dispozitivul sentintei masluite mortul revendicator figura cu o adresa inexistenta, fapt trecut cu vederea de completul „Marcu – Nedelcu”; Simona Marcu a facut parte si din comisia de corectare a tezelor de la recentul concurs de la promovarea magistratilor – un concurs viciat cu lucrari de nota 3,50 dar evaluate la 9,50.
Valentina Tatulescu, supranumita in presa si Judecatoarea ucigasa, dupa ce un cotidian central a dezvaluit o convorbire telefonica (probabil inregistrata de SIPA sau SRI) purtata de judecator cu un justitiabil; Tatulescu il sfatuia pe justitiabil sa-i regizeze partii adverse din dosar un accident mortal.
