Un tip scund si robust, maestru al ridicarii din spranceana, care si-a folosit aspectul fizic pentru a produce amuzament, ceea ce i-a adus mare succes. In final, insa excesele i-au fost fatale.
John Adam Belushi s-a nascut la 24 ianuarie 1949 in Chicago. Parintii sai erau emigranti albanezi. Pare putin plauzibil, dar in timpul scolii John a fost considerat "copilul american perfect"; a fost capitanul echipei de fotbal locale si a fost desemnat "Regele campusului". Ca elev, visa la o cariera de antrenor de fotbal american, dar profesorul sau de teatru l-a incurajat sa fie mai concentrat pe actorie.
Cursurile intensive de teatru i-au schimbat brusc caracterul: Belushi a devenit un rebel. La 22 de ani se alatura unei trupe de improvizatie din oras, cu care avea sase reprezentatii pe saptamana.
In aceasta perioada incearca pentru prima data drogurile. Paraseste trupa un an mai tarziu, dupa ce primeste propunerea din partea grupului satiric "National Lampoon’s Lemmings", care i-a remarcat talentul de imitator, de a caricaturiza vedetele in deja renumitul "Lemming Show". Trupa, care avea spectacole cu casa inchisa, se extinde si in show-uri radio, pentru care John scrie scenariile.
Datorita succesului obtinut, trupa primeste membri noi, printre care Dan Akroyd, cu care Belushi leaga o prietenie pe viata. Acesta il ajuta sa descopere blues-ul (John fusese un fan al genului heavy-metal). In 1975 cei doi creeaza duo-ul "Blues Brother", care iese in evidenta prin costumatia de tip mafiot, cu haine, palarii si ochelari negri.
Animator si interpret de cantece comice
Trupa a trecut firesc si la televiziune in 1975, cu show-ul "Saturday Night Live" (SNL), care continua si astazi cu succes. In aceasta emisiune, Belushi devine animator si interpret de cantece comice. Are scenete care ii aduc repede gloria – Samuraiul (parodiindu-l pe Toshiro Mifune), "Omul-bondar" si numarul muzical alaturi de Dan Aykroyd. Cei doi inregistreaza primul lor album, "A Briefcase full of Blues" in 1978. Urmeaza un turneu de proportii prin Statele Unite, care va naste un al doilea album: "Made in America". Tot in 1978, Belushi debuteaza pe marele ecran intr-un rol secundar, in "Goin’ South", al lui Jack Nicholson.
O persoana dificila
Dupa cum povestesc cei care l-au cunoscut, Belushi era un tip dificil: excentric, vulcanic, nervos, in ciuda cascadelor de ras pe care le-a provocat. Ii transforma in dusmani pe cei care nu-i apreciau stilul de a glumi ori bancurile sovine. Tehnicile sale comice, stil guerrilla, au fost inspirate din miscarile sociale care au avut loc in Chicago in 1968; a fost printre putinii actori care au exploatat cu succes violenta si problemele sociale, transformandu-le intr-o sursa a rasului. Avea, in plus, o pregatire serioasa in literatura americana si engleza, istorie, teatru si politica. Era cunoscut si pentru comportamentul sau misogin. In show-ul de la SNL a spus in repetate randuri ca femeile sunt lipsite de simtul umorului, iar producatorului Lorne Michael i-a cerut sa concedieze toate femeile scenariste. Avea, cu toate acestea, nenumarati prieteni, cu care isi petrecea exuberant noptile. Dupa o astfel de aventura, John a ars casa producatorului SNL Dick Ebersol, din cauza ca a adormit cu o tigara aprinsa. Din pacate, povestea s-a repetat si in casa producatorului Lorne Michael, unde a produs daune semnificative.
Isi studia cu atentie personajele
In schimb, era foarte serios in studio. In saptamana care preceda show-ul de la SNL studia casete cu personajul pe care urma sa il imite, pentru a-i observa vocea, gesturile, tinuta, coafura si machiajul. Din banii castigati de la emisiune, John i-a cumparat o ferma tatalui sau si si-a ajutat mai multi prieteni din Chicago sa-si inceapa afacerile. Belushi a primit 6000 $ numai pentru a-l imita pe Joe Cocker la o petrecere aniversara pentru Paul McCartney.
John si Dan vor juca din nou impreuna in "Peripetii la colegiu", dupa care isi vor aduce personajele proprii pe ecran. Filmul "Blue Brothers" (1980), realizat tot de John Landis, combina comedia muzicala cu cascadoriile cu masini. Filmul a obtinut recordul celui mai mare numar de masini lovite, dar si recordul celui mai mare numar de substante ilegale consumate la o filmare. Pelicula nu a avut succesul asteptat, iar Belushi va incepe o perioada de autodistrugere cu droguri si alcool. "Ofer multa placere atator oameni… De ce nu-mi pot oferi si mie?", a spus actorul intr-un interviu.
A primit o stea pe Hollywood Boulevard
In anii urmatori, Belushi si Aykroyd joaca din nou alaturi in filmul "1941", un esec financiar al lui Steven Spielberg, apoi in "Neighboors". In 5 martie 1982 se bucura de ultima petrecere, alaturi de Robert de Niro si Robin Williams, intr-o camera de hotel din Los Angeles. Va muri cateva ore mai tarziu, in urma unei supradoze de droguri, injectate accidental de cantareata Catherine Smith. In acel an, Belushi ar fi trebuit sa prezinte Oscarul pentru cele mai bune efecte speciale. Dupa mortea sa, a primit o stea pe Hollywood Boulevard, iar in Chicago a fost creat un fond pentru sustinerea tinerilor artisti talentati, care ii poarta numele. Biografia sa este detaliata in "Wired", cartea lui Bob Woodward, criticata de vaduva lui Belushi, Judith, care a scris la randul ei alte doua carti despre viata sotului sau: "Samurai Widow" (1990) si "Belushi" (2005).
