Jaroslaw Kaczynski, liderul celui mai mare partid de opoziţie din Polonia, Lege şi Justiţie (PiS), s-a folosit de subiectul catastrofei aviatice de lângă Smolensk pentru a emite, în paginile ediţiei poloneze a revistei Newsweek, pretenţii la adresa Rusiei şi a oponenţilor săi din interiorul ţării. Devansând concluziile anchetei, Kaczynski a declarat că piloţii polonezi au fost induşi în eroare, invocând în sprijinul afirmaţiilor sale ”tehnica defectă de la bordul avionului”, ”acţiunile intenţionate” şi ”lipsa totală de calificare şi starea de ebrietate a celor de pe aeroport”, notează cotidianul moscovit Vremia Novostei, monitorizat de Agerpres.
De asemenea, liderul PiS a dat de înţeles că, în opinia sa, cauzele care au dus la tragedie vor putea fi elucidate abia după ce în Rusia se vor produce reforme politice. ”Sunt convins că nimic nu este veşnic. Nici Vladimir Putin. Poate că în Rusia va avea loc o ‘revoluţie portocalie’?”, a spus Kaczynski.
În data de 10 aprilie, în momentul aterizării pe aeroportul Smolensk din Rusia, s-a prăbuşit avionul prezidenţial polonez, ducând la decesul fratelui-geamăn al liderului PiS, Lech Kaczynski, a soţiei sale Maria şi a altor 94 de oficiali polonezi. În prezent, Jaroslaw Kaczynski şi anturajul său apropiat consideră că răspunderea politică şi morală pentru catastrofă o poartă premierul Donald Tusk, preşedintele Bronislaw Komorowski, ministrul de externe Radoslaw Sikorski, cel al apărării Bogdan Klich şi alţi politicieni din ‘Platforma Civică’, în mânile cărora se află astăzi toate pârghiile puterii din Polonia.
În interviul acordat Newsweek, Kaczynski declară că nu va mai da mâna cu Tusk şi Komorowski, pentru că ei nu doresc să afle adevărul despre catastrofa aviatică. Liderul PiS nu ascunde faptul că va face din acest subiect laitmotivul campaniei sale electorale, alegeri parlamentare urmând să se desfăşoare în Polonia anul viitor. Kaczynski vrea să devină din nou premier, cum a fost în 2006-2007, când preşedinte al ţării era fratele său. Influenta publicaţie poloneză ‘Politika’ a rezumat retorica opoziţiei la o singură teză: ”Preşedintele ar fi fost în viaţă dacă nu era Tusk”.
Atenţia pentru cauzele accidentului aviatic a fost alimentată recent de cotidianul Gazeta Wyborcza. Potrivit versiunii prezentate de acest cotidian, Moscova s-ar fi temut de un scandal diplomatic, care ar fi izbucnit dacă avionul preşedintelui Lech Kaczynski, care se afla deja în întârziere la acţiunile de comemorare de la Katyn, nu ar fi putut să aterizeze la Smolensk. Cei de pe aeroportul Severnâi nu se puteau decide în mod independent la închiderea lui, iar la Moscova s-ar fi hotârât ca, în pofida condiţiilor meteo nefavorabile, polonezilor ar trebui să li se permită aterizarea, după principiul ”poate vor reuşi”.
Este adevărat că înainte de zborul spre Smolensk, partea rusă i-ar fi propus premierului Tusk la 7 aprilie, precum şi în ajunul zborului, ca avionul prezidenţial să aterizeze la Briansk. Polonezii nu au acceptat. Astăzi, au apărut deja comentarii despre ”răspunderea colectivă ruso-poloneză pentru catastrofa aviatică de lângă Smolensk”.
Politizarea tragediei şi reproşurile aduse Moscovei în mass-media Poloniei s-au răsfrânt asupra atitudinilor cetăţenilor polonezi. Potrivit ultimelor sondaje de opinie, 56 la sută dintre polonezi evaluează negativ acţiunile autorităţilor ruse în vederea elucidării cauzelor tragediei, iar 53 la sută consideră că Rusia nu este interesată în clarificarea acestor cauze. Şi mai mulţi polonezi critică Rusia pentru încetineala sa în ceea ce priveşte transmiterea de informaţii şi materiale ce se referă la accident. În luna mai, aminteşte Vremia Novostei, atitudinile erau total diferite: 60 la sută dintre polonezi îşi exprimau speranţa într-o cooperare cu Rusia şi subliniau o turnură spre îmbunătăţirea relaţiilor dintre cele două ţări.