Actorii Iurie Darie, Şerban Ionescu, Ion Lucian şi Emil Hossu, pianista Mihaela Ursuleasa, regizorul Cornel Todea, artiştii Horia Damian, Marcel Guguianu şi Vasile Grigore şi poeta Constanţa Buzea se numără printre personalităţile culturale ale României decedate în 2012, potrivit Mediafax.
5 ianuarie – regizorul Biţu Fălticineanu
Regizorul Biţu Fălticineanu, foarte cunoscut pentru activitatea sa la Teatrul de Revistă „Constantin Tănase”, a decedat la vârsta de 86 de ani, după o lungă suferinţă. La începutul anului 2011, Biţu Fălticineanu a sărbătorit, odată cu premiera „Arca lui Nae şi Vasile”, cel de-al 200-lea spectacol din cariera sa de peste 50 de ani dedicată în exclusivitate Revistei româneşti şi Teatrului de Revistă. De-a lungul carierei sale, el a lucrat cu artişti care au contribuit la gloria Teatrului de Revistă „Constantin Tănase” şi a lansat cupluri celebre – Stela Popescu şi Alexandru Arşinel, Nae Lăzărescu şi Vasile Muraru.
22 ianuarie – regizorul de teatru şi televiziune şi scenaristul Tudor Mărăscu
Tudor Mărăscu a decedat la vârsta de 71 de ani, după o grea suferinţă. De-a lungul activităţii sale artistice, Tudor Mărăscu a creat aproximativ 60 de spectacole de teatru, printre care se numără: „Adio, Europa!”, „Doamnele domnului Caragiale”, „Doi pe o bancă”, „Dulcea pasăre a tinereţii”, „Harvey”, „Hitler al XVII-lea”, „Omul cu mârţoaga”, „Ondine” şi „Pădurea”.
25 ianuarie – actorul Emil Hossu
Emil Hossu a decedat la vârsta de 70 de ani, pe scena Teatrului Nottara din Bucureşti, din cauza unei maladii cardiace. Emil Hossu a fost actor la Teatrul Nottara din Bucureşti şi a jucat în numeroase filme, printre care „Toamna bobocilor”, „Iarna bobocilor”, Accident”, „Cel mai iubit dintre pământeni” şi „Balanţa”.
15 februarie – actriţa de origine română Pola Illéry
Pola Illéry, care s-a născut în localitatea Corabia din România, în 1908, şi a fost considerată una din ultimele vedete feminine ale erei filmelor mute, a murit la vârsta de 103 ani, în Scranton, Pennsylvania. Pola Illéry a fost un star exotic al filmelor mute în Franţa şi în România, în anii 1920, şi a încercat să facă tranziţia la filmele cu sonor în anii 1930. Ea a fost renumită pentru portretizarea libertăţii sexuale a femeilor şi a fost considerată cel mai strălucitor star de cinema din epoca filmelor mute din România. Ea şi-ar fi luat numele de Pola Illéry ca un tribut adus actriţei poloneze Pola Negri (1897 -1987), o divă a filmului mut şi prima actriţă europeană invitată să joace la Hollywood, devenind ulterior un star. În 1928, Pola Illéry a jucat în filmul „Le désir”, de Albert Durec, bucurându-se de un mare succes, fapt care a făcut-o să se mute la Paris, unde Albert Cavalcanti a dstribuit-o în filmul său „Captain Fracasse” (1929). Pola Illéry a devenit cetăţean american în 1946.
20 februarie – pictorul şi profesorul Vasile Grigore
Vasile Grigore, ctitor al unui muzeu de artă bucureştean care îi poartă numele, a murit la vârsta de 77 de ani. Vasile Grigore a studiat artele sub îndrumarea profesorilor Rudolf Schweitzer Cumpăna, Samuel Mützner şi Ion Marşic şi a debutat în 1957, în cadrul anualei de stat. A participat la numeroase expoziţii în ţară şi peste hotare. Lucrări ale sale sunt prezente în muzeele din Constanţa, Craiova, Galaţi, Iaşi, Târgu-Jiu şi în colecţii particulare din ţară şi străinătate. În 2003, a donat statului român colecţia sa de artă – pictură, sculptură, grafică, artă europeană, artă orientală, extrem-orientală, artă decorativă, în total peste 500 de obiecte -, precum şi colecţia sa de discuri şi volumele din biblioteca personală. În 2004, s-a deschis Muzeul de Artă „Vasile Grigore – pictor şi colecţionar”, în centrul Bucureştiului, zona Piaţa Rosetti.
1 martie – violonistul Gavril Ardelean
Violonistul Filarmonicii de Stat Oradea concertmaestrul Gavril Ardelean a murit la vârsta de 55 de ani, în timpul unui spectacol de muzică de filme, după ce a făcut infarct. Gavril Ardelean a fost angajat al Filarmonicii de Stat din 1986.
9 martie – actorul Dan Damian
Dan Damian, actor al Teatrului Bulandra din Bucureşti, care a jucat în spectacole semnate de regizori precum Tompa Gabor, Cornel Todea şi Dan Micu, a murit la vârsta de 84 de ani. În cei peste 38 de ani de colaborare cu Teatrul Bulandra, Dan Damian a interpretat peste douăzeci de personaje, sub îndrumarea unora dintre cei mai importanţi regizori români, printre care se numără Valeriu Moisescu, Petre Popescu, Dinu Negreanu, Tompa Gabor, Cornel Todea şi Dan Micu, şi s-a întâlnit cu multe dintre cele mai mari nume ale teatrului românesc – Fory Etterle, Mihai Mereuţă, Ştefan Bănică, Aurel Cioranu, Gina Patrichi, Octavian Cotescu, Rodica Tapalagă, Ştefan Ciubotăraşu, Florian Pittiş, Mircea Albulescu, Ion Besoiu, Tamara Buciuceanu, Virgil Ogăşanu, Marcel Iureş, Mariana Mihuţ, Victor Rebengiuc, Ion Caramitru.
14 martie – Şerban Rădulescu-Zoner, scriitor, fost deţinut politic şi lider al Alianţei Civice
Şerban Rădulescu-Zoner a murit la vârsta de 82 de ani. Doctor în istorie, el a fost, până pe 31 ianuarie 1996, cercetător ştiinţific principal la Institutul de istorie „Nicolae Iorga”. În 1975 a fost exclus din Institut, în contextul „revoluţiei culturale” a lui Ceauşescu. În 1990 a fost reîncadrat la Institut şi avansat cercetător principal. Era membru al Asociaţiei Internaţionale de Istorie Contemporană, cu sediul la Geneva. În 1993 i s-a conferit premiul „Mihail Kogălniceanu” al Academiei Române. Rădulescu-Zoner a fost deţinut politic între anii 1959 şi 1962. După Revoluţie, Rădulescu-Zoner a fost, în perioada 1992-2000, deputat din partea CDR. Între anii 2001-2007, el a fost preşedinte al Alianţei Civice.
28 martie – actorul Ştefan Radof
Ştefan Radof a murit la vârsta de 77 de ani, din cauza mai multor suferinţe cronice. Şi-a început cariera artistică la teatrul din Piatra-Neamţ, de unde, în toamna anului 1965, la îndemnul regizorului Cornel Todea, s-a prezentat la concursul organizat de Teatrul „C. I. Nottara” din Bucureşti, condus la acea vreme de Horia Lovinescu, concurs pe care l-a câştigat. Printre spectacolele în care a jucat aici se numără „Antigona” de Jean Anouilh, „Petru Rareş” de Horia Lovinescu, „Viziuni flamande” de Michel de Ghelderode, „Hamlet” şi „Timon din Atena” de W. Shakespeare, „Livada de vişini” de A. P. Cehov şi „Nora” de Ibsen. Actorul a desfăşurat şi o prolifică activitate de scriitor, a fost profesor şi politician.
31 martie – actorul Ion Lucian
Ion Lucian a murit la vârsta de 87 de ani, la Spitalul de Urgenţă Floreasca din Capitală, unde fusese internat cu suspiciune de bronhopneumonie şi anemie. Directorul şi fondatorul Teatrului Excelsior, Ion Lucian a absolvit Academia regală de teatru şi muzică din Bucureşti în 1945. La 18 ani a jucat pe scena Teatrului Naţional din Bucureşti, apoi, din 1945 până în 1947, a fost angajat al Teatrului de Operetă Alhambra. La Teatrul Municipal Bucureşti (actualul Teatru Bulandra) a jucat în perioadele 1947 – 1952 şi 1956 – 1960. Pe scena Teatrului Nottara a urcat în 1952, pentru ca mai târziu să devină actorul Teatrului de Comedie (1960 – 1964; 1972 – 1990). Fondator şi director (1964 – 1972) al Teatrului pentru Copii „Ion Creangă” şi al Teatrului Excelsior din Bucureşti (din 1990), Ion Lucian a fost profesor universitar la Institutul de Teatru şi Film (1952 – 1956), iar între 1998 şi 2000 a predat la Universitatea Hyperion din Capitală.
2 aprilie – Szilard Sziklavari, solist al Operei Maghiare din Cluj
Szilard Sziklavari, solist al Operei Maghiare din Cluj, a murit la spital, după ce a fost găsit înjunghiat în baia din locuinţa sa. Poliţiştii au afirmat că este vorba, cel mai probabil, despre o sinucidere. Sziklavari Szilard avea 31 de ani şi era artist liric şi cânta în corul Operei Maghiare din Cluj.
5 aprilie – artistul Romul Nuţiu
Artistul timişorean Romul Nuţiu, cunoscut ca principal reprezentant al expresionismului abstract în România, a murit la vârsta de 79 de ani. Artistul şi-a început studiile la Cluj, la Institutul de Artă „Ion Andreescu”, pentru ca apoi să termine un masterat în cadrul Institutului de Artă din Bucureşti, sub îndrumarea profesorului Alexandru Ciucurencu. Începând cu anul 1958, artistul a predat la Institutul de Artă din Timişoara, fiind cunoscut ca principalul reprezentant al expresionismului abstract din România. Lucrările sale fac parte din colecţiile Muzeului Naţional de Artă Contemporană din Capitală, Muzeului Banatului din Timişoara, Art in Embassies ale Departamentului de Stat al SUA, precum şi din importante colecţii private din Germania, Franţa, Italia, SUA şi Canada.
9 aprilie – academicianul Andrei Andrieş
Andrei Andrieş, membru de onoare al Academiei Române din Republica Moldova, a decedat la vârsta de 78 de ani. Născut la Chişinău, Andrieş a absolvit Facultatea de Matematică şi Fizică a Universităţii de stat din Chişinău. Pentru deosebitele sale merite ştiinţifice, Andrei Andrieş a fost ales membru şi apoi preşedinte al Academiei de Ştiinţe din Moldova, rămânând în istoria acestei prestigioase instituţii prin numeroase succese, între care recunoaşterea limbii vorbite în Republica Moldova ca limbă română. În anul 1991, acad. Andrei Andrieş a fost ales membru de onoare din străinătate al Academiei Române.
12 aprilie – academicianul Gabriel Ţepelea
Filologul, istoricul literar, scriitorul şi omul politic Gabriel Ţepelea, membru de onoare al Academiei Române, a decedat la vârsta de 96 ani. După o specializare în filologie în Franţa, în 1947 şi-a luat doctoratul cu magna cum laudae. Gabriel Ţepelea a fost ales membru al Uniunii Scriitorilor şi al mai multor asociaţii şi a fost distins cu mai multe ordine şi medalii, printre care se numără Ordinul naţional „Serviciul credincios” în grad de Cavaler şi Legiunea de Onoare în grad de Ofiţer. A fost ales membru de onoare al Academiei Române în anul 1993.
13 aprilie – academicianul Florin Constantiniu
Istoricul Florin Constantiniu, membru titular al Academiei Române, a decedat la vârsta de 79 de ani. Din 1999 a fost membru corespondent al Academiei Române, iar în anul 2006 a fost ales membru titular al Academiei Române. A scris a numeroase cărţi, studii şi articole, apărute în ţară şi în străinătate, referitoare la istoria medie, modernă şi contemporană a României.
18 aprilie – Emanuel Valeriu, fost director general al TVR şi fost membru al Consiliului Naţional al Audiovizualului (CNA)
Emanuel Valeriu a decedat la vârsta de 87 de ani. Şi-a început cariera ca jurnalist, în 1940, la ziarul Universul Sport. Ulterior, a lucrat la posturile publice de radio şi televiziune, ca reporter, redactor şi producător. Între anii 1990 şi 1992 a fost director general al Televiziunii Române, iar între 1993-1994, secretar general de redacţie la TVR. El a fost numit membru în CNA de Parlament, la propunerea preşedintelui României, pentru perioadele 2001 – 2002 şi 2002 – 2008.
28 aprilie – academicianul Margareta Giurgea
Fizicianul Margareta Giurgea, membru titular al Academiei Române, a decedat la vârsta de 96 de ani. Margareta Giurgea a fost aleasă, în 1991, membru corespondent şi, în 1992, membru titular al Academiei Române. Între anii 1992-1995, Margareta Giurgea a îndeplinit funcţia de preşedinte al Secţiei de Ştiinţe Fizice din Academia Română.
13 mai – artistul plastic Horia Damian
Horia Damian, membru de onoare din străinătate al Academiei Române, a murit la vârsta de 90 de ani, în Franţa – unde se stabilise de mulţi ani -, după ce a avut mai multă vreme probleme de sănătate. Considerat drept unul dintre cei mai importanţi artişti plastici contemporani, Horia Damian s-a remarcat din tinereţe şi s-a impus în viaţa artistică românească cu prilejul expoziţiei de la Salonul Oficial de Pictură, prima expoziţie personală, deschisă în anul 1942 la Ateneul Român, când obţine şi premiul pentru gravură. Lucrările sale „Sarcofagul roz”, „Piramida roşie”, „Coloseul roşu”, „Declinul haosului”, „Coloane” ş.a. au fost expuse la Bienalele din Veneţia, Muzeul „Guggenheim”, la Muzeul de Artă „Pompidou” din Paris, la Muzeul „Ludwig” din Aachen ş.a. În ţară, unele dintre lucrările sale pot fi admirate la Muzeul de Artă al României, Muzeul „Zambaccian”, Muzeul Naţional de Artă Contemporană.
7 iunie – saxofonistul Dan Nedelcu
Saxofonistul Dan Nedelcu, cunoscut şi sub numele de scenă Dax, diagnosticat cu o formă rară de cancer, a murit la vârsta de 33 de ani.
12 iunie – sculptorul Marcel Guguianu
Sculptorul Marcel Guguianu a murit la vârsta de 89 de ani, ultima lui dorinţă fiind ca inima să-i fie scoasă şi dusă la Bârlad, unde să fie aşezată într-o sculptură, în curtea pavilionului expoziţional care-i poartă numele. Guguianu a fost profesor de sculptură şi desen, consilier restaurator pentru monumente istorice şi de artă, membru permanent al Uniunii Artiştilor Plastici din România şi membru al Băncii Mondiale (statueta sa „Ciocârlia” a devenit Emblema diviziei de cultură a Băncii Mondiale, Washington). Începând cu anul 1948, a participat la toate expoziţiile anuale, bienale şi de grup din România şi la tradiţionalele festivaluri, simpozioane şi bienale internaţionale de artă plastică, la Budapesta, Odense, Roma, San Marino, Napoli, Aradjelovač, Belgrad, Montpellier, Paris, Sao Paolo, New York, Ankara, Mali, Washington, Sevilla, Miami. Are o colecţie muzeală, care-i poartă numele, la Contess Madelaine din New York. În 1992 s-a creat Fundaţia „Marcel Guguianu”.
16 iunie – academicianul Gheorghe Zarnea
Medicul şi biologul Gheorghe Zarnea, membru titular al Academiei Române, a decedat la vârsta de 91 de ani. Zarnea a absolvit cursurile Facultăţii de Medicină din Bucureşti, obţinând, în 1945, titlul de doctor în medicină şi, în 1970, titlul de doctor docent. În comunitatea universitară, Gheorghe Zarnea este considerat ca întemeietorul învăţământului de microbiologie generală din facultăţile de biologie şi chimie pe care l-a dezvoltat odată cu crearea unor discipline noi ca virologia, imunobiologie, bacteriologie medicală, ecologia microorganismelor, microbiologie industrială.
13 iulie – profesorul de origine română Shlomo Bentin
Profesorul de origine română Shlomo Bentin, laureat al Israel Prize pentru psihologie pe anul 2012, a murit la vârsta de 65 de ani, într-un accident de circulaţie. Shlomo Bentin, un expert de talie mondială în neuropsihologia cognitivă, a fost profesor de psihologie la Hebrew University. El era cunoscut şi pentru contribuţiile sale în ceea ce priveşte implementarea cercetărilor ştiinţifice în domenii variate, de la îmbunătăţirea tehnicilor de lectură la ameliorările tehnicilor folosite în medicina clinică. Shlomo Bentin s-a născut în România, la Bucureşti, pe 26 august 1946, şi a imigrat cu familia sa în Israel, la vârsta de 12 ani.
17 iulie – mezzosoprana Venera Rogozea, prim-solistă a Operei Naţionale Bucureşti
Mezzosoprana Venera Rogozea, prim-solistă a Operei Naţionale Bucureşti, a murit la vârsta de 99 de ani. Venera Rogozea a făcut parte din viaţa lirică bucureşteană alături de nume mari precum Dinu Bădescu, Mircea Lazăr, Arta Florescu, Maria Snejina, Dora Massini, apoi Zenaida Pally, David Ohanesian, Valentin Loghin, Elena Cernei etc. Vocea sa metalică, puternică şi egală în toate registrele i-a permis să abordeze roluri variate, printre care Santuzza din „Cavalleria rusticana”, de Pietro Mascagni, Azucena din „Trubadurul”, de Giuseppe Verdi, şi Amneris din „Aida”, de Giuseppe Verdi.
2 august – pianista Mihaela Ursuleasa
Pianista Mihaela Ursuleasa a fost găsită moartă în apartamentul său din Viena, oraş în care se stabilise de mai mulţi ani. Cântăreaţa a murit la vârsta de 33 de ani, în urma unei comoţii cerebrale. Născută la Braşov, Mihaela Ursuleasa a studiat la Conservatorul din Viena, pe care l-a absolvit cu magna cum laudae. Fiica unui lăutar de etnie romă, Mihaela Ursuleasa a fost un talent precoce. La vârsta de 13 ani, artista a primit o bursă de studii la Viena oferită de celebrul dirijor Claudio Abbado după ce aceasta câştigase locul al doilea la un concurs de pian din Senigallia. În 1999 a câştigat marele premiu la una dintre cele mai prestigioase competiţii internaţionale „Clara Haskil” în Elveţia.
6 august – regizorul Harry Eliad
Harry Eliad, directorul Teatrului Evreiesc de Stat din Capitală, a decedat la vârsta de 84 de ani. Harry Eliad a fost una din figurile cele mai de seamă ale teatrului idiş mondial. Harry Eliad a fost, mai întâi, director al Teatrului de Stat din Ploieşti, după plecarea de-acolo a bunului său prieten Toma Caragiu. Din decembrie 1989, Harry Eliad a fost numit director al Teatrului Evreiesc de Stat (TES).
12 august – academicianul Dumitru Enescu
Inginerul geolog Dumitru Enescu, membru de onoare al Academiei Române, a decedat la vârsta de 82 de ani. Şi-a luat doctoratul în anul 1961 şi docenţa în 1972. Şi-a continuat specializarea în seismologie la Institutul de Geofizică din Praga şi la Institutul de Geofizică din Karlsruhe. Dedicat cercetării, a desfăşurat o bogată activitatea ştiinţifică la Institutul Naţional de Fizică a Pământului, începând ca cercetător, continuând ca şef de secţie şi apoi ca director. În paralel, el a fost profesor asociat la Facultatea de Fizică din Bucureşti. Activitatea sa de cercetare s-a desfăşurat în domeniul seismologiei, unde a adus contribuţii semnificative la înţelegerea unor probleme deosebit de complexe, printre care: fizica sursei seismice, stabilirea mecanismului de producere a cutremurelor de pământ, stabilirea magnitudinii cutremurelor de pământ, studiul seismicităţii, hazardul seismic şi riscul seismic, controversata problemă a predicţiei cutremurelor de pământ, seismotectonica şi geodinamica.
27 august – soprana Mirela Zafiri
Soprana Mirela Zafiri, de la Opera din Braşov, a murit la vârsta de 41 de ani, după o lungă suferinţă, în privinţa căreia a fost foarte discretă. Mirela Zafiri a studiat pianul, viola şi chitara încă din primii ani de şcoală. A realizat peste 230 de minute de înregistrări radio, două CD-uri, peste 45 de recitaluri de lied, turnee în Italia, Franţa, Germania, Elveţia, Spania, Austria. A fost laureată a festivalurilor „Mihail Jora” 1998 şi „Ionel Perlea” 1999.
30 august – regizorul Cornel Todea
Regizorul Cornel Todea, directorul Teatrului „Ion Creangă” din Bucureşti – funcţie pe care a ocupat-o din 1991 -, a decedat la vârsta de 76 de ani. Cornel Todea Printre spectacolele montate de Cornel Todea la Teatrul „Ion Creangă” se numără: „Cărăbuşii”, după o povestire de Stanislaw Ignacy Witkiewicz, „Un lup, o capră şi trei iezi”, după Ion Creangă, „Albă ca Zăpada şi cei şapte pitici”, „Harap Alb”, după Ion Creangă, „Pinocchio”, după Carlo Collodi.
31 august – poeta Constanţa Buzea
Poeta Constanţa Buzea, fosta soţie a lui Adrian Păunescu, a murit la vârsta de 71 de ani. Una dintre cele mai cunoscute şi mai apreciate poete ale generaţiei sale, Constanţa Buzea a lucrat ca redactor la revista Amfiteatru, până în 1989.A debutat în revista Tânărul scriitor în anul 1957. Primul volum i-a apărut în anul 1963. Constanţa Buzea a fost o prolifică autoare de versuri („Norii”, „Sala nervilor”, „Pasteluri”, „Limanul orei”, „Ultima Thule”, „Pelerinaj”, „Roua plural”, „Netrăitele” etc.).
18 septembrie – scriitorul, traducătorul şi publicistul Romulus Vulpescu
Scriitorul, traducătorul şi publicistul Romulus Vulpescu a încetat din viaţă la vârsta de 79 de ani. Opera sa cuprinde numeroase volume de poezii, proză – „Proză – Exerciţii de stil” (1967), „Procesul Caragiale-Caion” (1973), „Hîncu – ba!” (2002) -, dar şi traduceri din opere clasice – François Villon („Opurile magistrului”), François Rabelais („Gargantua”), Dante Alighieri („Vita Nuova”).
20 septembrie – academicianul Gheorghe Buzdugan
Inginerul Gheorghe Buzdugan, membru titular al Academiei Române, s-a stins din viaţă la vârsta de 96 de ani. Acad. Gheorghe Buzdugan şi-a făcut studiile liceale la liceul „Andrei Şaguna” din Braşov şi pe cele universitare la Şcoala Politehnică, Secţia electromecanică din Bucureşti. În principal, a predat cursuri de rezistenţa materialelor şi, pe durate mai scurte, mecanica teoretică şi vibraţii mecanice. Dedicat activităţii ştiinţifice şi profesorale, a proiectat, realizat şi înzestrat Laboratorul de Rezistenţa Materialelor în noul local al Institutului Politehnic.
9 noiembrie – actorul Iurie Darie
Actorul Iurie Darie a murit la vârsta de 83 de ani, după o lungă suferinţă. Iurie Darie a avut o carieră remarcabilă, ce cuprinde roluri în peste 40 de producţii cinematografice. După ce a debutat în cinematografie, în 1953, în „Nepoţii gornistului” – în regia lui Dinu Negreanu, avându-i alături pe Marga Barbu şi pe Liviu Ciulei -, Iurie Darie a jucat în filme precum „S-a furat o bombă” (1961), „Dragoste la zero grade” (1964), „Atunci i-am condamnat pe toţi la moarte” (1971), „Fraţii Jderi” (1974), „Ringul” (1983), „În fiecare zi mi-e dor de tine” (1987), „Zâmbet de soare” (1987), „Oglinda” (1993), „Punctul zero” (1996), „Triunghiul morţii” (1999).
11 noiembrie – academicianul Adrian Rusu
Adrian Rusu, membru corespondent al Academiei Române la Secţia de Ştiinţa şi Tehnologia Informaţiei, s-a născut pe 3 februarie 1946. Prof. univ. dr. ing. Adrian Rusu şi-a făcut studiile universitare la Institutul Politehnic din Bucureşti, iar anul 1975 şi-a susţinut teza de doctorat cu tema „Contribuţii la teoria şi tehnologia structurilor Schottky cu siliciu”. Timp de mai bine de trei decenii, Adrian Rusu a îmbinat activitatea profesorală cu aceea de cercetare în domeniul dispozitivelor şi circuitelor electronice şi al modelării componentelor microelectronice active.
21 noiembrie – actorul Şerban Ionescu
Şerban Ionescu, unul dintre cei mai cunoscuţi actori români de teatru şi film, a decedat la vârsta de 62 de ani, din cauza unei boli incurabile – scleroză amiotrofică. Şerban Ionescu a absolvit Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică la clasa lui Amza Pelea şi, la terminarea facultăţii, a fost repartizat la Teatrul din Petroşani, unde a interpretat numeroase roluri. Teatrul din Petroşani a fost o rampă de lansare pentru Şerban Ionescu, care a jucat apoi la Teatrul Mic şi Teatrul din Sibiu, Teatrul de comedie, Teatrul Odeon, după care, din 2001, a jucat în producţiile Teatrului Naţional Bucureşti (TNB), al cărui actor a fost până la sfârşitul vieţii sale. Pe de altă parte, Şerban Ionescu a avut şi o intensă activitate cinematografică. În 1980, regizorul Mircea Mureşan i-a încredinţat ceea ce a fost considerat rolul vieţii sale: Ion, în filmul „Ion: Blestemul pământului, blestemul iubirii”, ecranizarea romanului cu acelaşi nume de Liviu Rebreanu.
23 noiembrie – cântăreţul Achim Nica
Interpretul de muzică populară din Banat Achim Nica a murit după ce fusese diagnosticat cu cancer. Achim Nica s-a născut pe 20 ianuarie 1930, iar cariera muzicală a început-o la 30 de ani, fiind descoperit în timpul unui concert de Maria Tănase. În perioada 1962 – 1979, Nica a înregistat opt discuri cu doine şi cântece bănăţene.
21 decembrie – Adrian Neculau, psiholog şi profesor
Adrian Neculau, psiholog şi profesor emerit la Universitatea „Al. I. Cuza” din Iaşi, a murit la vârsta de 74 de ani. Adrian Neculau a predat cursuri de psihologie socială, memorie socială şi dinamica grupului. A fondat Laboratorul „Psihologia câmpului social”, care dezvoltă relaţii de colaborare cu unităţi de cercetare similare din importante universităţi europene, a făcut parte din mai multe echipe de cercetare europene preocupate de studiul reprezentării sociale a sărăciei, puterii sau minoritarilor şi a fost membru în comitetul executiv al reţelei European PhD on Social Representations and Communication and So.Re.Com. THEmatic NETwork la Universitatea „La Sapienza” din Roma. A coordonat două colecţii la editura Polirom, Collegium. Psihologie şi Psihologie aplicată, precum şi revista Psihologie socială. A fost membru în comitetul ştiinţific al mai multor reviste româneşti şi europene de psihologie. A coordonat două manuale universitare de psihologie socială şi a publicat mai multe studii în reviste europene de specialitate.