Istoria trecutului apropiat intr-o saptamana

La Memorialul Victimelor Comunismului si al Rezistentei de la Sighet, unde functioneaza si Centrul International de Studii asupra Comunismului, s-a deschis luni si se va inchide duminica a opta editie a Scolii de Vara, organizata de Fundatia Academia Civica, in colaborare si cu suportul financiar al Fundatiei „Konrad Adenauer”. Daca e sa-i citam pe cei care sprijina in vreun fel aceasta manifestare, sa o facem: Biroul de Informare al Consiliului Europei la Bucuresti, Serviciul de Cooperare si Actiune Culturala al Ambasadei Frantei la Bucuresti, Centrul Ceh din Bucuresti. Rectorul acestei scoli de vara nu este altul decat cunoscutul istoric francez al comunismului, initiatorul si coordonatorul „Cartii Negre a Comunismului”, Stephane Courtois. Primele doua editii l-au avut ca rector pe nu mai putin cunoscutul istoric englez al comunismului in Romania, Dennis Deletant.

Anul acesta au fost selectionati aproape o suta de elevi din toata Romania, dar si din Republica Moldova. Cat despre participarea activa la conferinte, prin intrebari puse conferentiarilor, cel mai activ grup s-a dovedit a fi cel de la Ploiesti (elevi de la Liceul „Caragiale”), fapt ce l-a facut pe Stephane Courtois sa glumeasca: „Ploiesti c'est un facteur commun…”. Primele zile au avut conferentiari de forta. Dupa discursurile inaugurale, al Anei Blandiana, initiatoarea si sufletul Memorialului, si al lui Stephane Courtois, precum si ale reprezentantelor Fundatiei „Konrad Adenauer” si Biroului de Informare al CE, a conferentiat, patetic si argumentat, dl Camilian Demetrescu, reputat sculptor roman si luptator anticomunist, care traieste in Italia din 1969. Domnia sa a dezvaluit „Radacinile crestine ale Europei”, intr-un discurs polemic, implicit si explicit, cu noua Constitutie europeana, ai carei creatori au refuzat sa includa acest adevar, pe care l-a intarit si St. Courtois, desi a admis ca nu e credincios. Vizita din dimineata primei zile prin Memorial a dezvaluit celor prezenti doua admirabile lucrari ale sculptorului si graficianului Camilian Demetrescu, ce strajuiesc intrarea in Memorial si parterul celularului. In fata celei din urma, o flacara in memoria victimelor, a avut loc, in ziua a doua, un foarte sensibil si tusant recital de vioara al doamnei Ana Tutuianu, violonista in Orchestra Simfonica a orasului Paris. Sunetele grave ale unei sonate de H’ndel, ale „Ciacconei” de Bach, ale „Baladei” lui Ciprian Porumbescu si ale unei admirabile piese de Mircea Chiriac s-au decupat perfect in decorul candva al suferintei si mortii atator oameni de seama ai Romaniei, astazi un impresionant muzeu, un loc de rememorare a nenorocirilor pe care comunismul le-a adus Romaniei.
Printre aceste nenorociri s-au numarat, desigur, si demolarile ceausiste ale cartierelor bucurestene si ale atator sate, despre care a vorbit dl prof. arhitect Aurelian Triscu. Domnia sa a tinut o conferinta despre „Scoala romaneasca de arhitectura”, in cadrul careia, fatalmente, a trebuit sa ajunga la distrugerile comuniste, dupa evocarea atator nume faimoase de constructori si vizionari din trecut.
Am remarcat la aceste prelegeri prezenta discreta si interesata a unui alt artist, sculptorul Aurel Vlad, autorul grupului statuar din curtea a doua a fostei puscarii din Sighet, azi Memorialul Victimelor Comunismului si al Rezistentei, grup intitulat „Cortegiul sacrificatilor”, 17 oameni de bronz, femei si barbati, fireste goi, cu bratele si corpurile in atitudini din cele mai graitoare, in drum spre un zid coscovit, pe care mai staruie unul dintre acele terifiante miradoare. Din spate, de departe, le traseaza parca drumul, cu bratul intins, o alta statuie de bronz, fara cap. Acest grup statuar, ne-a marturisit sculptorul, si-a gasit sensul aici, initial el dezvoltandu-se din problema artistica pe care artistul si-o pusese: aceea a corpului omenesc si a gesturilor sale. De la un Adam care ridica bratul asupra unei Eve inspaimantate, care isi apara cu bratul capul, s-a ajuns la aceste figuri plasate pe un V de beton, care pot intruchipa aici „victimitatea” (sa ne fie iertat barbarismul), starea de victima inocenta a urgiei. Comuniste, in cazul nostru. Cea de-a doua zi a Scolii de Vara a debutat cu o discutie in trei, intitulata „Viata literara in comunism”, avandu-i ca protagonisti pe Ana Blandiana, Romulus Rusan si subsemnatul, cu o cronologie riguroasa a acapararii literaturii romane, condusa de cel de-al doilea, dar si cu disocieri teoretice si practice ale celei dintai. Totul a fost punctat de amintiri ale celor trei despre anii mai indepartati sau mai recenti ai vietii literare supravegheate de partid. Cat si despre disidenta unui Paul Goma, de exemplu.
S-a dovedit ca si acest subiect i-a interesat cam pe aceiasi cursanti pe care, ulterior, avea sa-i puna pe ganduri conferinta dnei Maria Bratianu, fiica unuia dintre cei doi mari, ucisi de tortionarii comunisti in aceasta inchisoare, Gheorghe I. Bratianu si Iuliu Maniu. Conferinta dnei Bratianu s-a intitulat „Petrolul romanesc si politica”. Clara Mares, o tanara cercetatoare de la CNSAS, a vorbit despre „N. Steinhardt in arhivele Securitatii”, iar Adrian Cioroianu, istoric si senator tanar, prezent intr-o vizita-fulger, despre „Tinerii in regimul comunist. De la Dej la Ceausescu”, ridicandu-i in picioare pe urmasii subiectilor sai.
Miercuri, inainte de masa, Stephane Courtois a prezentat o foarte pertinenta si clara expunere intitulata „Lenin si inventarea sistemului totalitar”, desfiintand cu argumente irefutabile manipularea prin mitul lui „Lenin cel bun”, in opozitie cu „Stalin cel rau”, demonstrand ca Vladimir Ilici e tatal terorii dezvoltate apoi de Iosif Visarionovici.
Si acum, ca si dupa conferinta lui Tom Gallagher, „Democratia si Uniunea Europeana in vechile si noile state membre”, discutiile si raspunsurile la intrebari ar fi putut dura oricat, temele interesandu-i in cel mai inalt grad pe toti cei prezenti.
Aici, reporterul si vag conferentiarul de o clipa s-a retras. Regretand ca nu mai poate asista la cele ce urmau sa se intample:
– Vernisajul expozitiei „Primavara de la Praga. Charta '77”, cu: Petruska Sustrova, Libuse Valentov', Jiri Gruntorad, Vilma Anyzora, prezentati de Romulus Rusan.
– Work-shop-ul „Problema comunismului ceh si prelucrarea trecutului in Republica Ceha”, cu primii trei de mai sus;
– Vernisajul expozitiei „Scrieri interzise”, cu Kevin d'Arcy, secretar AEJ, prezentare: Doina Jela;
– Filmul lui G. Liiceanu si Sorin Iliesiu „Apocalipsa dupa Cioran”, prezentat de cel de-al doilea;
– Conferinta acad. Al. Zub, „Istorie, mit si demitizare in cultura romana”;
– Ruxandra Cesereanu cu „Povestea unui curs universitar despre gulagul romanesc”;
– Mihai Zamfir cu „Stanga si dreapta in actualitatea europeana”;
– Atelierul de istorie orala moderat de Romulus Rusan;
– Spectacolul „Adaggio de Albinoni” al lui Dan Puric;
– Seara de poezie in Spatiul de Reculegere si Rugaciune;
– Dan Puric – „Trecutul care ne izbaveste”;
– Pierre Hassner – „A murit, oare, comunismul?”;
– Ion Varta – „Moldovenismul romanofob, arma ideologica a regimurilor tarist si sovietic de ocupatie a Basarabiei”;
– „Biblia Saracului. Simbolurile in arta si arhitectura romanica”, seara de proiectii de Camilian Demetrescu;
– Mircea Carp – „60 de ani de la instaurarea comunismului (6 martie 1945)”;
– Constantin Ticu Dumitrescu, Claudiu Secasiu, Helmut Muller-Enbergs – „Prelucrarea critica a trecutului comunist. Modelul german – rezultatele romanesti”;
– Dorana Cosoveanu, Ion Filotti, Anca Lemaire, Ana Tutuianu – masa rotunda „Generatiile urmatoare”;
– Dinu Antonescu – „Scolile medicale romanesti in timpul comunismului”.