Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Românii care s-au bătut pentru insula de 4 miliarde de euro. VEZI cine-i "norocosul" politician transpartinic care a pus mâna pe ea

MINISTRUL MUREŞAN ŞI „MONDENUL" ENCIU Insula Mare a Brăilei reprezintă un activ atât de valoros, încât mai mulţi miniştri ai Agriculturii s-au interesat personal de soarta ei.

Share

Daniel Befu 0 comentarii

30.06.2011 - 10:26

MINISTRUL MUREŞAN ŞI „MONDENUL" ENCIU

Insula Mare a Brăilei reprezintă un activ atât de valoros, încât mai mulţi miniştri ai Agriculturii s-au interesat personal de soarta ei.

Cea mai mare fermă din Europa e un colos de pe teritoriul României

Primul a fost PNŢCD-istul Ioan Avram Mureşan, care în 2000 a dat insula unui apropiat. Este vorba despre Fernando Enciu care, într-un singur an după ce a preluat exploataţia, a băgat-o în faliment.

La vremea respectivă Enciu declara: „E drept, cu Mureşan sunt prieten, dar el nu m-a ajutat cu nimic să ajung aici. Orientarea mea şi a firmei pe care o conduc către Insula Mare a Brăilei are alte motive decât prietenia mea cu ministrul Mureşan. După cum se ştie, «Reen (n.r.-firma lui Enciu)» produce contoare de gaz, şi nu este o societate oarecare. Avem cifre de afaceri anuale de milioane de dolari".

GRABA MINISTRULUI SÂRBU

În 2001, sub protecţia proaspătului ministru PSD al Agriculturii Ilie Sârbu, deputatul PSD Culiţă Tărâţă semna cu statul român contractul vieţii lui, care i-a mărit dimensiunea afacerii de 5 ori, transformându-l peste noapte în cel mai mare moşier al ţării.

În 27 august 2001, Consiliul de Administratie (CA) al Agenţiei Domeniilor Statului (ADS) a hotărât concesionarea fără licitaţie pe o perioadă de 20 de ani a IMB în favoarea lui Culiţă Tărâţă, pentru o redevenţă de numai 500 kg de grâu la hectar, în condiţiile în care insula beneficiază de o infrastructură complexă de irigaţii, drumuri de acces, reţea electrică şi facilităţi portuare. Ilie Sârbu a venit personal la şedinţa respectivă şi fix după ce şeful ADS a informat audienţa despre intenţia lui Tărâţă de a prelua insula, ministrul a intervenit, transmiţând un mesaj subtil, prin care-i zorea pe membrii CA să voteze concesionarea insulei. În discursul său, Sârbu a subliniat „necesitatea arendării rapide a Insulei Mari a Brailei". Membrii CA s-au conformat, dând insula colegului său de partid.

Sârbu a negat ulterior acuzaţiile de trafic de influenţă în favoarea lui Tărâţă: „Eu nici nu vedeam hotărârile şi deciziile pe care le lua CA al ADS. Aşa era legea, aşa făceam. Erau suverani. Ministrul şi ministerul nu se implicau".

Nici Tărâţă nu-şi mai aminteşte decât vag episodul: „Când s-a decis concesionarea insulei, Sârbu n-a avut nici un rol. Din câte ştiu, Sârbu n-a participat la şedinţă, dar n-aş putea să spun, pentru că nu eram acolo. Unii spun că da, alţii că nu. Era un du-te-vino. Nu-l ştiam pe Sârbu la ora respectivă." Afirmaţia că Tărâţă şi Sârbu nu se ştiau este neverosimilă, dacă ţinem cont că la vremea respectivă unul era ministru al Agriculturii şi celălalt era membru în Comisia de Agricultură a Camerei Deputaţilor, două entităţi care interacţionează frecvent.

După ce a fost dat afară de pe insulă, Fernando Enciu declara că s-au exercitat presiuni asupra lui în acest sens din partea unor apropiaţi ai lui Adrian Năstase: „A existat o întâlnire Bittner-Petrache-Tărâţă la sfârşitul lunii septembrie 2001. Bittner m-a căutat: «Sunt aici ca să am grijă de predarea insulei». Voia să se predea insula in condiţii corecte.

Atât de corecte că... Aveam investiţii în IMB de circa 8 milioane de euro... Am întrebat cine o să-mi plătească. «Culiţă Tărâţă o să-ţi plătească», a zis Bittner. Am zis: «Daţi-mă afară cu forţa». Aşa s-a întâmplat. Sunt aproape 5 ani şi nu am văzut nici un leu. Dimpotrivă, firma mi-a fost băgată în faliment, iar eu - hărţuit". Tărâţă admite că se cunoaşte cu Bittner, însă neagă că l-ar şti pe Petrache şi că ar fi existat vreo întâlnire în formula de mai sus.

TRAIAN BĂSESCU, PR-UL LUI TĂRÂŢĂ

În ultimii 10 ani au urmat peste 100 de procese în care statul român a încercat fără succes să anuleze contractul lui Tărâţă. Deşi o parte din litigiile referitoare la Insula Mare a Brăilei continuă şi în prezent, în iunie 2009 preşedintele Traian Băsescu a reabilitat declarativ imaginea lui Culiţă Tărâţă, terfelită de scandalurile de presă din jurul proceselor în care a fost implicat: „Înainte de a ajunge în Insula Mare a Brăilei, mi-am amintit că a avut loc o formidabilă campanie de presă. Poate că ilegalitatea e că se face agricultură performantă". Preşedintele ţării, aterizat pe insulă ca invitat de onoare la o masă câmpenească oferită de Tărâţă, a declarat că s-a documentat şi a aflat că „înainte aici era pârloagă", „o zonă neagră", „cu utilaje neperformante".

Aceste remarci venite din partea lui Traian Băsescu au reprezentat o gură de aer pentru afaceristul-parlamentar: „Domne ştiţi ce înseamnă faptul că preşedintele Băsescu a venit în insulă? Pentru mine a însemnat extraordinar de mult. Putea să-ţi aducă un munte de aur cineva, nu echivala cu faptul că ai fost vizitat de preşedintele ţării care a venit şi-a spus: «Eu vă spun sus şi tare că e curat»".

Următorul ministru al Agriculturii, PDL-istul Gheorghe Flutur, a încercat să-i evacueze pe Tărâţă din insulă, acuzându-l că nu a plătit redevenţa pentru o mare parte din suprafaţa insulei. Apropiaţi din cercul lui Tărâţă spun că de fapt ex-ministrul Flutur vroia s-o dea altui mare latifundiar, Adrian Porumboiu.

TĂRÂŢĂ, CONCESIONAR PE VIAŢĂ

În 2004 Tărâţă a devenit, prin interpuşi şi proprietarul reţelei de 1.322 km de „conducte îngropate" din Insula Mare a Brăilei, considerate „activ agricol", deşi în realitate ele erau bunuri de utilitate publică care aparţin domeniului public al statului. Suma vehiculată a respectivei tranzacţii este de numai 2 milioane euro.

Această achiziţie e un pas decisiv pentru a-şi asigura reînnoirea contractului de concesiune cu statul român şi după anul 2020, deoarece dacă va fi îndepărtat, ADS va trebui să-l despăgubească pe Tărâţă cu sume uriaşe pentru reţeaua de „conducte îngropate sub ogor", care va reprezenta unul din principalele active imobilizate: „Nu pun problema neprelungirii contractului.

Nici nu mă gândesc la aşa ceva. Investiţia e atât de mare, că numai până acum am investit 135-140 de milioane în insulă, din care în irigaţii sunt băgaţi 34 milioane de euro. Acum sistemul de irigaţii valorează 60-70 de milioane, iar în 2020 va valora în jur de 100 de milioane".

Trebuie subliniat că nivelul subvenţiilor primite de Tărâţă în cei zece ani care au trecut de la concesionarea Insulei Mari a Brăilei, sunt foarte apropiate de nivelul obligaţiilor plătite către stat în aceşti ani, ceea ce înseamnă că latifundiarul exploatează insula aproape "pe gratis".

„FIRMA DOMNULUI TĂRÂŢĂ ARE DATORII LA ADS DE 25 MILIOANE DE EURO"

Radu Cristescu, proaspătul director al ADS, a reînceput războiul de gherilă purtat de aproape toţi directorii de dinaintea lui pentru eliminarea lui Culiţă Tărâţă din insulă: „Când am fost numit director la ADS, acum 4 luni am cerut lista datornicilor şi primul este firma domnului Tărâţă, cu 25 milioane de euro. E foarte uşor să faci afaceri când ai datorii în spate".

Şeful ADS îl ameninţă pe Tărâţă cu evacuarea definitivă din insulă în maximum 2 săptămâni: „Avem o hotărâre judecătorească ce ne obligă să concensionăm prin atribuire directă Insula Mare a Brăilei către o firmă din Iaşi, care se numeşte Agricost. Trebuie să o dăm neapărat. Deci nu va mai fi a TCE 3 Brazi... ci a unui anume Constantin Duluţe, care se pare că e un apropiat al lui Tărâţă, un fel de cumătru sau ceva de felul ăsta (n.r. e vorba de acelaşi personaj care a achiziţionat în 2004 reţeaua de conducte subterane de pe IMB, aflate acum în proprietatea lui Tărâţă)".

Însă noul concesionar, fuge de insulă ca de bau-bau: „Din ce am discutat până acum cu Duluţe, se pare că nu prea vrea să preia insula. Iar dacă domnul Duluţe refuză să vină, ca să pun în aplicare această chestie, o să fac o licitaţie internaţională, fiindcă Tărâţă nu are un contract de concesiune, cum s-ar crede, ci doar unul de arendă. Şi orice contract de arendă se poate anula", mai spune Radu Cristescu. În replică, Culiţă Tărâţă spune că „este afirmaţia unui necunoscător şi neştiutor de legi. Eu am procese câştigate definitiv în instanţă. Ce, ne jucăm?".

Românii au lăsat pârloagă anul trecut 3 milioane de hectare, adică o suprafaţă de mărimea Danemarcei. Unde în lume mai e o ţară unde nu se cultivă?" - LUCIAN BUZDUGAN, director IMB

- 330.000 tone de grâu este producţia anuală a IMB.

- 55.600 hectare este suprafaţa Insulei Mari a Brăilei.

Cea mai mare fermă din Europa e un colos de pe teritoriul României

Citește totul despre:

Comentarii

loading...