O veche obşte bisericească din Teleorman se luptă cu autorităţile din judeţ pentru a primi ceea ce i-a aparţinut cândva. Mănăstirea Plăviceni are o valoare istorică semnificativă, fiind ctitorită de Mihai Viteazul. Acum este o ruină aflată la 14 kilometri de sat, în spatele unui fond de vânătoare de peste 400 de hectare care aparţine unor apropiaţi ai vicepremierului Liviu Dragnea.
Mai exact firmei Gransiloz, din comuna Liţa, firmă apropiată de actualul ministru şi unul dintre principalii sponsori ai campaniilor electorale ale PSD la nivel naţional. Numai în 2009 această societate a donat PSD 300.000 de lei, fiind a doua firmă din ţară într-un clasament al sponsorilor social-democraţi. Fondul de vânătoare este de anul acesta împrejmuit cu un gard de protecţie prin care trece curent electric. La vânătoare vin iarna, potrivit localnicilor şi călugărilor, mulţi lideri politici, motiv pentru care accesul este interzis total. Primarul din comuna Plopii Slăviteşti (de care aparţine pădurea), Alexe Marcel, ne confirmă şi el spusele localnicilor: „La noi la primărie figurează firma Gransiloz. Lumea spune că în spatele firmei este Liviu Dragnea. Sunt ai lor cu toţii. Gardul cu curent electric este pus ca să nu le fugă iepurii de pe fondul de vânătoare“.
Istoria mănăstirii
Mănăstirea Plăviceni este situată în sudul ţării, în arealul comunei Plopii Slăviteşti din judeţul Teleorman, la 33 km nord-vest de Turnu Măgurele. Aici a fost un schit ctitorit de marele vornic Dragomir de Plăviceni, în timpul domniei lui Matei Basarab, între anii 1646-1649. Povestea mănăstirii începe în timpul domniei lui Mihai Viteazul, fiind ctitoria Domniţei Stanca, soţia domnitorului. Din cauza inundaţiilor, între 1918 şi 1921 locaşul a fost părăsit şi a fost acoperit cu pământ până în 2002. Patriarhia a vrut să refacă aşezământul. Potrivit lui Teoctist Moldovanul, stareţul actual al mănăstirii, acesta a fost trimis să vadă dacă se poate face ceva cu acel aşezământ istoric. Practic, totul era o ruină la peste zece kilometri de sat, fără curent electric sau alte utilităţi. Împreună cu zece călugări şi câţiva fraţi de mănăstire au scos pământul din biserică şi au construit câteva anexe. Acum sunt în lucru chiliile şi o nouă biserică, care se află însă în judeţul Olt. Practic, curtea mănăstirii este situată în două judeţe, graniţa fiind un pârâu care străbate curtea. Terenul din Olt a venit ca o donaţie din partea unor localnici din împrejurimi care au aflat despre conflictul care există între călugări şi fostul preşedinte de Consiliu Judeţean Liviu Dragnea, actualmente vicepremier.
„Cea mai mare patimă a mea a fost acest Dragnea“
Teoctist ne spune care au fost principalele sale obstacole în refacerea vieţii monahale de la Plăviceni: ”Cea mai mare patimă a mea de când am venit aici de la Cernica a fost acest Dragnea. Deşi ar trebui să primim înapoi 230 de hectare de teren agricol şi 48 de hectare de pădure, nu am văzut nimic înapoi. 2.000 de metri, atât. Am depus cereri la timp, însă ne-au spus că nu mai există teren şi pentru noi. Am fost la Dragnea, când era preşedintele Consiliului Judeţean Teleorman, de mai multe ori şi ne-a ţinut la uşă câteva ore. Nu intra şi nu ieşea nimeni. Până la urmă, a plecat şi ne-a spus că are treabă la Bruxelles. El nu spune niciodată nu. Acum a făcut aici, lângă noi, un fond de vânătoare de câteva sute de hectare. A populat cu animale de tot felul şi a tras curent electric pe tot gardul celor câteva sute de hectare. Deşi este foarte aproape de mănăstire, noi nu avem curent electric. L-am prins astă-iarnă la vânătoare cu politicienii pe aici. M-am dus la el şi a zis că nu poate să stea de vorbă atunci. Practic, ne evită, iar când îl prind… ne promite că rezolvă totul. Când a venit a doua oară a închis drumul şi am venit pe jos prin pădure. Mă aducea un poliţist din Olt, dar când a văzut că e vânătoare şi au închis drumul m-a lăsat pe jos. De aia am şi făcut biserica nouă dincolo de pârâu, în judeţul Olt, să nu mai trecem pe la Teleorman pentru autorizaţii“.
Dacă ar exista condiţiile necesare, stareţul ar vrea să înfiinţeze acolo un cămin de bătrâni pentru călugări şi, eventual, pentru vârstnici mireni. Deocamdată, călugării muncesc din greu la renovarea bisericii vechi şi finalizarea construcţiilor noi. Sprijinul financiar vine din partea Episcopiei Alexandriei şi a mai multor sponsori privaţi.
Rămăşiţele lui Mihai Viteazul?
În timpul lucrărilor de restaurare din 2003 de la vechea biserică a mănăstirii s-au descoperit mai multe morminte ale unor apropiaţi ai lui Mihai Viteazul. Într-unul dintre morminte
s-au găsit osemintele unui necunoscut, despre care părinţii de la Plăviceni spun că ar putea fi ale lui Mihai Viteazul. „Am observat că lipsesc capul, mâinile, părţi din corp, de la jumătate în sus. Am chemat criminaliştii, care au făcut fotografii, apoi le-am aşezat în biserică, fără să ştim cui aparţin”, spune Teoctist Moldovanul.
