» Politia si Parchetul Bacau au demarat cercetarea penala in cazul retrocedarii a 8.500 de hectare de padure in zona Oituz, retrocedate mostenitorilor generalului Grigorescu.
» Sunt invocate numeroase nereguli reclamate de Directia Silvica Bacau: acte falsificate, documente controversate, inadvertente ale datelor de nastere, nume diferite pe aceleasi documente.
» De retrocedarea Grigorescu s-a ocupat casa de avocatura Chereches&Chereches, implicata in numeroase retrocedari controversate, "mai toate cercetate penal", dupa cum recunoaste Lucia Chereches.
Directia Silvica Bacau a contestat calitatea de mostenitor a lui Ulise Dan Grigorescu. Ulise este rodul iubirii dintre generalul Eremia Grigorescu si Elena Negropontes.
Documente contradictorii
Ulterior nasterii lui Ulise, cei doi s-au casatorit. Ulise, nascut in 1917, a avut de-a lungul vietii tripla cetatenie: romana, greaca si franceza. El a purtat aproape toata viata numele de Grigorescu si, ciudat, in ultimii ani de viata a facut demersuri ca sa-si schimbe numele cu acela al mamei, Negropontes. Bunurile familiei Grigorescu au fost revendicate de nepoate, respectiv fiicele lui Ulise, Ariana Maria si Sofia Catina Grigorescu. "Calitatea de mostenitor a lui Ulise nu s-a demonstrat deoarece, din actele existente la dosarul de retrocedare, numarul neconcordantelor si al inadvertentelor este superior celui al documentelor prin care se incearca dovedirea calitatii de mostenitor", se arata intr-un memoriu inaintat de catre silvicultori comisiei judetene de retrocedare.
Neregulile in acte sunt prezente inca din certificatul de deces al mamei lui Ulise Dan Grigorescu, Elena Grigorescu (fosta Negropontes). Nota Directiei Silvice subliniaza faptul ca "in certificatul de deces se mentioneaza ca data de nastere 23.01.1884, in timp ce copiile dupa certificatul de nastere (original si traducere) indica o alta data: 11.02.1879. Totodata, certificatul de deces are modificata data cu mana, cifra 28 fiind transformata in 27." Intr-un alt document, de aceasta data prezentat de familia Grigorescu pentru retrocedarea averii de la Galati, titulara Elena Grigorescu apare inregistrata in registrele consulare din Constantinopol ca fiind nascuta in anul 1878.
Stampile si timbre diferite
Romsilva Bacau semnaleaza faptul ca documentele in original depuse la Ocolul Silvic Hanul Conachi (Directia Silvica Galati) nu sunt identice cu "originalele" de la Oituz. La Galati, familia Grigorescu a primit 1.300 ha de padure si 80 ha de vie. "Inscrisurile sunt diferite: timbrele, stampila de pe timbre, literele sunt modificate", se spune in memoriul silvicultorilor. O adevarata confuzie se inregistreaza si in privinta numelui mostenitorului Ulise Dan Grigorescu. Acesta apare in actele de mostenire de la dosarul de retrocedare cu trei nume: Negropontes, Negrescu ori Iancu Avram. "Cautand la numarul 621 din Registrul de nasteri din 1917 de la Barlad, constatam o alta persoana: Iancu Avram. Casa de avocatura vine si corecteaza acest aspect, precizand ca s-a produs o greseala si ca, de fapt, Ulyse Dan Grigorescu este inregistrat la nr. 620. Dar, surpriza: Ulyse este inscris cu numele de Negrescu, si nu de Negropontes. Pe marginea actului de nastere apar foarte multe completari, cele mai multe nedatate si fara a se mentiona cine si in ce temei face aceste completari", se mai spune in memoriul Directiei Silvice.
Grigorescu sau Negropontes ori Negrescu sau Iancu Avram
Aceasta institutie atrage atentia si asupra unor posibile falsuri in acte, fapt cercetat de politistii judiciari: "Numarul 620 a fost modificat, prin interventia clara asupra cifrei 1, care s-a transformat in cifra 0. De asemenea, numarul initial al certificatului 620 s-a modificat in 621". Totodata, la certificatul de casatorie al lui Ulise apare certificatul de nastere, potrivit caruia acesta s-ar fi nascut in 1922, si nu in 1917. Insa in alte certificate de nastere Ulise Negropontes, sau Negrescu, sau Iancu Avram apare ca s-a nascut in 1917.
Neconcordante, de care nu au tinut cont membrii comisiei judetene de retrocedari, apar si la certificatul de casatorie al lui Ulise. Acesta se casatoreste in 1961, dar actul oficial este eliberat in 1952. Adica documentul mariajului apare cu 9 ani inainte de a avea loc casatoria. "La rubrica casatorie-regim matrimonial apare un alt posibil fals: ambii sunt la prima casatorie. Or, si unul, si altul au fost casatoriti. Alt exemplu: datele de identificare ale lui Ulise si ale Arianei sunt completate cu mana sau adaugate ulterior in actul original", se mai arata in Memoriul Directiei Silvice. Silvicultorii mai atrag atentia ca, "fara nici o justificare legala, din 29 octombrie 1975, mostenitorul Ulise Dan Grigorescu devine Ulise Dan Negropontes, cu mult timp inainte de a i se accepta solicitarea de schimbare de nume, prin Hotararea 8568 din 1976".
Chereches s-a ocupat de vanzare
Proprietatea de la Hanul Conachi (Galati) a fost vanduta de Grigorescu-Negropontes imediat dupa retrocedare firmei private "Scolopax". De tranzactie s-a ocupat casa de avocatura Chereches&Chereches. Firma "Scolopax" reprezinta un consortiu multinational format din societatea americana "Phemus Coorporation" si o firma de consultanta suedeza. Aceasta societate este specializata in achizitionarea de terenuri forestiere pentru exploatarea lemnului. Potrivit unor surse, "Scolopax" a achizitionat peste 14.000 ha de padure in judetele Covasna, Bihor, Vrancea, Galati. Potrivit acelorasi surse, firma "Scolopax" a dus tratative, prin intermediul lui Robert Raduta (omul de incredere al lui Ion tiriac, presedinte al Asociatiei de Vanatori si Pescari "Zimbru"), pentru a cumpara padurea Darmanesti, proprietatea familiei stirbey (un alt caz controversat de retrocedare).
Av. Lucia Chereches: "Inadvertente au fost, de la certificatul de nastere la dubla cetatenie"
Dupa 1995, Casa de Avocatura "Chereches & Chereches" a fost implicata in rezolvarea mai multor retrocedari controversate. "Avem multe dosare de retrocedare. Mai toate au ajuns la Parchet", recunoaste nonsalant Lucia Chereches. Referitor la cazul de retrocedare al familiei Grigorescu, Lucia Chereches admite ca actele depuse la dosar nu au fost tocmai in regula, "dar le-am rezolvat pe parcurs. Inadvertente au fost, de la certificatul de nastere la dubla cetatenie. Actele erau vraiste. Dar asa s-a intamplat. Asa era pe vremuri. Se faceau multe greseli in documentele oficiale", sustine doamna avocat. Chereches considera ca plangerea penala inaintata in acest dosar este absurda. "Sunt atatea cazuri penale grele, iar procurorii se ocupa de astfel de lucruri. Nu-si avea rostul o plangere penala. Este un caz pur civil, putea fi rezolvat in dreptul civil", mai spune reprezentantul casei de avocatura. Lucia Chereches da vina pe Directia Silvica Bacau pentru blocarea retrocedarii proprietatii familiei Grigorescu si adauga: "Toti localnicii stiu ca padurea de la Oituz este a generalului Grigorescu".
Un dosar controversat din palmaresul Casei Chereches este revendicarea unui bloc de pe Calea Grivitei. O femeie internata intr-un spital de psihiatrie din Franta a revendicat acest imobil. La dosarul cu pricina a fost introdusa o procura din partea unei institutii a statului francez, abilitata sa o reprezinte pe femeia care nu se afla in deplinatatea facultatilor mintale. Intelegerea a fost ca statul francez sa obtina 70 de procente din imobil (sau din contravaloarea acestuia), iar Casa de avocatura "Chereches & Chereches" restul de 30%. Actiunea de retrocedare a fost respinsa in instanta deoarece blocul revendicat a fost distrus in urma unui bombardament din 1944. Un alt caz dubios este si ajutorul dat de sotii Chereches omului de afaceri Mihai Cuptor in obtinerea unei vile de la RA-APPS, pe strada Atena nr. 20. Casa de avocatura a asistat juridic o serie de revendicari controversate realizate in mandatul primarului general Traian Basescu. Este vorba de imobile din buricul Bucurestiului, de pe strazile Gh. Duca, Popa Tatu, Matei Voievod.
» Desi dosarul Grigorescu era vraiste, Comisia Judeteana a votat retrocedarea. Dupa ce Directia Silvica a protestat, iar Directia Generala Anticoruptie a intrat pe fir si s-a interesat de caz, prefectul Mihai Berca, presedintele comisiei, a anulat decizia de restituire. Mai mult, prefectul a decis sa trimita la Parchet o plangere penala impotriva actului de retrocedare girat cu propria semnatura. Situatia este cu atat mai complicata cu cat familia
generalului Grigorescu a mai primit 1.300 de hectare de padure si 80 de hectare de vie la Galati, pe baza aceluiasi dosar. La Galati insa doar Directia Silvica a protestat. De dosarul retrocedarii Grigorescu s-a ocupat casa de avocatura Chereches& Chereches.
