Magazinul „Bucureşti”, caritasul lui Vanghelie

Marian Vanghelie a cumpărat magazinul „Bucureşti” de la AVAS (Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului) pe ascuns, în septembrie 2003, pe numele vărului său Mircea Sorin Niculae, şeful pieţelor din sectorul 5 al Capitalei. Atunci, el nu şi-a înscris noua proprietate pe declaraţia de avere. După un scandal de presă, Vanghelie a recunoscut că este proprietarul magazinului, alături de rudele sale. Parchetul Curţii de Apel Bucureşti a început o anchetă, îngropată însă în uitare. Preţul plătit pe magazin a fost de 4.085.367,95 lei, adică mai puţin de 1,2 milioane euro (1 euro valora 3,7121 lei). Potrivit unor surse din AVAS, magazinul „Bucureşti” nu trebuia vândut, deoarece „procesul de revendicare se afla în ultima fază de judecată la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi se ştia că moştenitorii – descendenţi direcţi ai fostului proprietar, Bucur Bunescu – vor câştiga în instanţă. În plus, moştenitorii au trimis şi notificări pentru a stopa privatizarea”. Cu toate acestea, fosta conducere a AVAS, reprezentată de pesedistul Ovidiu Muşetescu, s-a grăbit să vândă magazinul. „S-a sperat că vânzarea magazinului va împiedica retrocedarea în natură către moştenitori. S-a mizat pe faptul că foştii proprietari vor fi despăgubiţi de stat cu sume derizorii, aşa cum s-a practicat o vreme, iar Vanghelie rămânea cu magazinul cu şase etaje, situat în centrul Capitalei”, spun sursele noastre.

Privatizarea s-a făcut prin negociere pe bază de ofertă. Clauzele privatizării magazinului „Bucureşti” erau însă secrete, după cum ne declara în 2004 Adriana Tran, directorul Direcţiei de comunicare din AVAS. Cea mai bine păzită clauză a fost aceea care îi garanta lui Vanghelie „recupe­rarea pierderilor” în cazul – pe atunci, puţin probabil – în care moştenitorii fostului proprie­tar ar fi câştigat magazinul prin instanţele de judecată.

Cumpărătorul „a fost vigilent”

După privatizare, avocaţii noului proprietar, respectiv Vanghelie, s-au folosit de tot felul de chichiţe juridice care au întârziat pronunţarea verdic­tului aproape şase ani, timp în care magazinul „Bucureşti” a ajuns o ruină. Abia anul acesta instanţa Curţii Supreme a hotărât retrocedarea în natură a imobilului. Vanghelie a anunţat public că va preda clădirea foştilor proprietari. În paralel însă, a deschis acţiunea de recuperare a pierderilor. Este vorba despre activarea „capitolului 10 din contractul de privatizare, care stipulează condiţiile rezolutorii, deoarece exista un risc de retrocedare. Acest lucru ocoleşte prevederile Legii 137, care prevede returna­rea doar a 50% din suma plătită pe activ. Această clauză are înscrisă returnarea integrală a sumei plătite şi deschide calea juridică de a  obţine şi reparaţii suplimentare”. „Cumpărătorul a fost vigilent”, susţin surse din cadrul biroului juridic al AVAS.

Invocând această clauză,  Mircea Sorin Niculae (vărul şi reprezentantul lui Vanghelie) a solicitat suma de 3,750 milioane euro, „reprezentând preţul de cumpărare şi diferenţa dintre valoarea acţiunilor la data desfiinţării contractului şi preţul de cumpărare al acţiunilor”, după cum ne-a comunicat în scris AVAS. Cu alte cuvinte, ar urma să se plătească, din bani publici, un plus de peste 2,5 milioane euro faţă de preţul achitat de Vanghelie. „Se va face o expertiză, însă, de obicei, instanţele de judecată admit pretenţiile cumpărătorilor deoarece se consideră că au fost cumpărători de bună-credinţă. Vinovatul, adică AVAS, trebuie să plătească”, susţin sursele noastre. Şi probabil tot „vinovatul” va plăti expertizele, avocaţii, cheltuielile de judecată, ceea ce poate mări pierderile statului la peste 3 milioane euro.

De ce au aprobat directorii AVAS această tranzacţie?

Potrivit preşedintelui AVAS, Aurelian Popa, vina o poartă fosta conducere a instituţiei şi directorii care au avizat privatizarea. „De ce au vândut activele? Puteau să aştepte să vadă dacă instanţa de judecată va retroceda sau nu activul”, ne-a declarat preşedintele AVAS. Printre cei care au avizat vânzarea magazinului „Bucureşti” în 2003 se află şi directori care în februarie anul acesta au intrat în concediu medical pentru a-şi salva  salariile, cuprinse între 130 şi 220 milioane de lei, scăzute la maximum 5.000 de lei, după cum a dezvăluit recent România liberă.

Adriana Tran, unul dintre di­rectorii aflaţi în această si­tuaţie şi care în 2004 a apărat secretele vânzării magazinului „Bucureşti” de ochii presei, ne-a declarat că „AVAS a procedat legal, pentru că, de fapt, nu a vândut un imobil aflat în li­tigiu (legea interzice acest lucru – n.red.), ci doar cele 203.759 acţiuni deţinute la SC Bu­cureşti SA, reprezentând 86,5094% din valoarea capitalului social sub­scris al societăţii. Vânzarea a fost perfect legală”. Potrivit Adria­nei Tran, nu a contat faptul că magazinul „Bu­cureşti” reprezenta 88% din imobili­ză­rile corporale ale societăţii, iar valoarea acţiuni­lor vândute de AVAS era dată tocmai de valoarea acestui imobil cu şase etaje, situat în centrul Capitalei. „Noi am respectat legea, care ne dădea voie să vindem acţiunile”, a conchis Tran.  

Investiţia ideală

Dacă Vanghelie ar fi depus la o bancă cele 1,2 milioane euro, cu o dobândă recapitalizată de circa 5% pe an (medie aproximativă din dobânda practicată de bănci între anii 2004 şi 2009), acum ar fi avut circa 1,6 milioane euro (deci nu 3,750 milioane euro, cât solicită el de la AVAS). Dacă le-ar fi investit în afaceri imobiliare, probabil ar fi suferit pierderi. De asemenea, dacă instanţa ar fi decis să le acorde moştenitorilor compensaţii băneşti, iar Vanghelie ar fi rămas cu magazinul-ruină, ar fi avut pierderi mari, deoarece piaţa imobilară este aproape în colaps. În declaraţia de avere din 2007, postată pe pagina Primăriei Sectorului 5 (nu apare şi o declaraţie actualizată), Vanghelie şi-a trecut partea de 70% din magazinul „Bucureşti”.

Am încercat în mod repetat să obţinem un punct de vedere de la Marian Vanghelie, dar acesta era, invariabil, plecat din sediul Primăriei Sectorului 5, după cum ne anunţa secretara.

Evoluţia procesului

2001 – Moştenitorii fostului proprietar Bucur Bunescu au solicitat în instanţă retrocedarea magazinului „Bucureşti”.

2003 – Marian Vanghelie, prin vărul său, a cumpărat magazinul de la AVAS cu 1,2 milioane euro.

2007 – Moştenitorii au câştigat procesul, iar statul trebuie să retrocedeze magazinul foştilor proprietari. Restituirea este blocată de o cerere de revizuire a sentinţei.

2010 – Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie respinge acţiunea lui Vanghelie şi-l obligă să retrocedeze magazinul.

Istoria magazinului

1939 – Negustorul de stofă şi postav Bucur Bunescu a construit un imobil de şase etaje pe strada Bărăţiei(acum strada I.C. Brătianu) – actualul magazin „Bucureşti”. Era considerat cel mai mare şi mai modern magazin din Bucureşti – după cum ne-a declarat Oltica Doina Croitoru, nepoata bogatului negustor interbelic. El mai deţinea un imobil impozant pe Calea Moşilor, o superbă vilă pe strada Kiseleff, cu două hectare de teren, şi o casă de vacanţă la Sinaia. De asemenea, avea un conac şi câteva hectare de vie în Valea Călugărească.

1948 – Toate bunurile familiei Bunescu au fost naţionalizate. Moştenitorii – nepoţii direcţi Oltica, Roxana şi Valentin – au reuşit recuperarea bunurilor prin hotărâri judecătoreşti definitive.

Familia Bunescu

Bucur Bunescu s-a născut în anul 1876 în Săcele, judeţul Braşov, într-o familie de oieri. După moartea tatălui său, a plecat la Bucureşti, unde s-a angajat ca băiat de prăvălie în magazinul negustorului de textile Nicolae  Popp. Ulterior, mulţumit de hărnicia, corectitudinea şi priceperea lui Bucur, negustorul Popp l-a făcut asociat. În perioada interbelică, cele mai bune stofe puteau fi cumpărate doar de la magazinele „Popp&Bunescu”, adică din actualul magazin „Bucureşti”.