13.2 C
București
vineri, 29 martie 2024
AcasăSpecialContractele care îl pot înfunda pe baronul Bunea Stancu

Contractele care îl pot înfunda pe baronul Bunea Stancu

Preşedintele Consiliului Judeţean Brăila, Gheorghe Bunea Stancu, a încredinţat cinci contracte pe bani publici unei firme pe care o controlează. Oficialul este acuzat de conflict de interese de către Agenţia Naţională pentru Integritate, care s-a autosesizat în urma articolelor publicate de RL.

 

În calitate de şef al CJ Brăila, Bunea Stancu a acordat cinci contracte în valoare totală de 2,7 milioane de lei (aproximativ 638.000 de euro), fără TVA, firmei Concivia, pe care o controlează prin intermediul unei alte firme, Bursagrirom SA.

Bunea Stancu deţine 62,5% din acţiunile Bursagrirom, iar aceasta este acţionar majoritar, cu 53% din acţiuni, la Concivia. Unul dintre asociaţii lui Bunea Stancu (PSD) la Bursagrirom este Sorin Costin, membru PNL, în prezent consilier municipal. Obiectul de activitate al firmei este “comerţul cu ridicata al cerealelor, seminţelor, furajelor şi tutunului neprelucrat”, dar are participaţii şi la alte companii care nu au nici o legătură cu acest domeniu – 62% din acţiunile Portului Hercules SA din Brăila şi pachetul majoritar la fosta reţea de restaurante SC Istru SA Brăila. Între 2008 şi iulie. 2011, Bunea Stancu a încasat dividende în valoare totală de 100.000 lei de la companie.

Cum şi-a ajutat Bunea Stancu firmele

Potrivit ANI, cele cinci contracte câştigate de Concivia de la instituţia condusă de Bunea Stancu au fost încheiate pentru lucrări de întreţinere pe timp de iarnă a drumurilor judeţene (negociere fără anunţ de participare, 1,4 milioane de lei), expertiză tehnică şi amenajarea sediului CJ Brăila (licitaţie deschisă, 835.860 lei), lucrări de reabilitare şi modernizare la Spitalul de Obstetrică şi Ginecologie (licitaţie deschisă, 378.434 lei), lucrări de reabilitare şi modernizare a Spitalului ded Pneumoftiziologie (două contracte acordate prin licitaţie deschisă în valoare de 63.824 lei, respectiv 38.685 lei). În plus, Bursagrirom a încheiat, pe timpul mandatului lui Bunea Stancu,alte 49 de contracte de lucrări şi 25 de contracte de vânzări directe, cu alte instituţii publice, fără legătură cu CJ Brăila.

Istru SA, la care Bursagrirom e tot acţionar majoritar, a beneficiat de 15 contracte cu o instituţie aflată în subordinea CJ, Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Brăila, în valoare de 165.769 lei.

Investigaţia ANI a început după ce România liberă a publicat, în septembrie 2010, un articol despre o sumă de contracte încheiate de Concivia SA, în valoare de aproximativ 6 milioane de euro, cu CJ Brăila, Primăria Brăila, alte primării din acest judeţ şi Agenţia de Dezvoltare Sud-Est.

Spitalele, o afacere bănoasă

Trei dintre contractele scoase în evidenţă de ANI sunt pentru spitale preluate anul trecut de CJ Brăila. În iulie 2010, Spitalul Judeţean de Urgenţă, Spitalul de Pneumoftiziologie şi Spitalul de Obstetrică-Ginecologie treceau în administrarea autorităţii judeţene. După nici o lună, CJ încheia primul contract cu Concivia, pentru reabilitarea Spitalul de Pneumoftiziologie, iar în noiembrie 2010 era încheiat al doilea contract. Aceasta, în condiţiile în care clădirea este revendicată.

Încasări mai mari prin acte adiţionale

Actele adiţionale de umflare a preţului lucrărilor apar la aproape toate contractele pe bani publici, încheiate de Concivia sa cu CJ Brăila, Primăria Brăila condusă de subordonatul din PSD al lui Stancu, Aurel Simionescu şi cu primăriile din judeţ. De obicei un act adiţional are valoarea de 10-15% din contractul iniţial. Aşa s-a întâmplat în cazul lucrărilor pentru reabilitarea Centrului „Sfânta Maria”. Contractul a fost împărţit de Concivia SA cu Confort 2000 SRL, al cărei patron este un prieten al lui Bunea Stancu, Cornel Pipera. A fost încheiat contractul nr. 42452/03.12.2009 pentru „Reabilitarea si dotarea cu echipament specific a corpurilor D, E si F ale Centrului Sf. Maria”, în valoare de 2.315.940 lei. Ulterior, a mai fost un act adiţional, respectiv contractul 1403/13.01.2011, prin care asocierea Concivia – Confort 2000 a mai primit de la preşedintele CJ Gh. Bunea Stancu încă 228.000 lei.

Avere din bani publici

În perioada în care Bunea Stancu era un simplu membru la PD şi apoi la PSD, Concivia SA avea o cifră de afaceri de 20-21 milioane de lei. După 2004, când Stancu a devenit preşedintele PSD Brăila şi preşedintele CJ Brăila, cifra de afaceri a companiei de construcţii a avut o creştere spectaculoasă, ajungând în 2008 la 49 milioane lei.

Mai mult, dacă până în 2004, când a devenit preşedintele CJ Brăila, cele patru firme mai importante la care Bunea Stancu este acţionar – Bursagrirom, Concivia, Hercules, Istru – aveau profituri modice, accesul la contractele pe bani publici a schimbat radical situaţia. În 2005, după un an de mandat, firmele au înregistrat un profit cumulat de 4,96 milioane lei. În 2008, la început de criză, au avut un profit de 4,86 milioane, iar în 2009, companiile lui Stancu au înregistrat o creştere de profit faţă de anul precedent, la 5,64 milioane lei. 

Ce riscă baronul din Brăila

Inspectorii ANI au constatat încălcarea regimului juridic privind conflictul de interese în materie administrativă în cazul lui Bunea Stancu şi „indicii referitoare la posibila săvârşire a infracţiunii de conflict de interese”. Dosarul a fost transmis organelor competente, iar ANI a cerut şi anularea contractelor alocate de CJ Brăila firmei Concivia. Dacă se constată conflict de interese în cazul lui Bunea Stancu, acesta ar putea fi demis, iar timp de trei ani ar avea interdicţie la orice funcţie publică.

Bunea Stancu neagă însă că ar fi implicat într-un conflict de interese. “Eu cred că orice om normal – şi mă cred încă un om normal – dacă s-ar fi aflat în această fază de conflict de interese, o rezolva din 2004. Eu şi astăzi consider că nu sunt în conflict de interese, pentru că nu sunt acţionar la Concivia, pentru că în raport se confundă marfa cu ambalajul, adică profitul cu cifra de afaceri. Profitul în nici un caz nu intră în buzunarele lui Stancu”, a declarat el pentru RL.  

Unii parlamentari doresc desfiinţarea ANI

Secretarul general al Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI), Horia Georgescu, spune că legea de funcţionare a Agenţiei este în pericol după ce în Parlament au fost depuse trei proiecte prin care se doreşte aducerea unor modificări, iar unii parlamentari fac presiuni asupra inspectorilor de integritate  prin declaraţii agresive.

“Există o preocupare serioasă în Parlament pentru deschiderea dezbaterilor în ceea ce priveşte legea ANI. În acest moment, sunt trei proiecte de modificare a legii ANI. Cred că este o acţiune concertată,” spune Georgescu.  „Am observat în ultima vreme declaraţii politice publice foarte agresive ale unor membrii ai partidelor politice, care au legătură cu ANI şi doresc desfiinţarea acesteia, inclusiv prin aducerea ei în faţa Curţii Constituţionale prin procesul legislativ,” a mai spus Georgescu. Deputatul Andras Levente Mate, investigat de ANI pentru conflict de interese, spunea recent că, în opinia sa, legea de funcţionare a Agenţiei nu e constituţională.

Cele mai citite

Proiect de pace durabilă

Anulată de două războaie în curs, Ucraina și Gaza, și umbrită de conflicte potențiale, precum cel din jurul Taiwanului, pacea este din nou tematizată....

Românii din Spania se încred în România: trimit bani, transferă expertiză și atitudine sănătoasă

Repatriot, platforma care conectează românii din afara granițelor cu țara, a condus misiunea economică România-Spania, desfășurată în perioada 21-27 martie în Barcelona și Insulele...

Lufthansa a evitat o grevă a salariaților chiar de Paște

Compania aeriană germană Lufthansa şi un sindicat care reprezintă personalul de la sol au anunţat miercuri că au ajuns la un acord privind salariile...
Ultima oră
Pe aceeași temă