» Vital pentru agricultura romaneasca din Baragan, deoarece ar asigura irigarea a 700.000 de hectare, Canalul Siret-Baragan este considerat in continuare in exclusivitate o lucrare hidrotehnica, fiind finantat de la bugetul Apelor Romane, si nu de Ministerul Agriculturii. Anul acesta, pentru finalizarea lucrarilor la canalul proiectat inainte de 1989 au fost alocate doar 8 milioane lei, echivalentul a 1,9 milioane euro. Spre comparatie, statul roman a platit anul trecut catre Bechtel nu mai putin de 11 milioane pentru un singur kilometru din Autostrada Turda-Gilau.
» Canalul este inscris si pe lista "cailor navigabile interioare" elaborata de Ministerul Transporturilor. Daca ar fi finalizat, transportul de marfuri cu barjele, prin Baragan, intre Focsani, Galati, Braila si Bucuresti ar deveni realitate. Insa in ultimii 20 de ani nu s-au construit decat putin peste 5 kilometri din cei aproape 200 preconizati.
Canalul Siret-Baragan a devenit una dintre investitiile care stagneaza de ani buni in Romania, fiind sistematic subfinantat de toate guvernele care s-au perindat pe la Palatul Victoria dupa 1989, in pofida importantei acestui proiect pentru cel putin trei domenii: eliminarea riscului producerii inundatiilor in Lunca Siretului, asigurarea apei pentru irigatii in Baragan, transformarea lui in principalul bazin cerealier al tarii si intr-un culoar pentru transportul naval de marfuri intr-o zona din sud-estul tarii care nu va avea prea curand o autostrada. Proiectat pe vremea lui Ceausescu, Canalul Siret-Baragan ar trebui sa aiba 57 de metri latime la suprafata apei si o adancime de 7 metri, cu un traseu de 198 kilometri, cuprins intre Acumularea Calimanesti, de pe Siret, si Lacul Dridu, de la nord de Bucuresti, "conectat" cu raul Ialomita.
In ultimii 20 de ani nu au fost insa terminati decat putin peste 5 kilometri, asta, desi finalizarea Canalului Siret-Baragan ar conduce la eliminarea riscului producerii inundatiilor catastrofale in Lunca Siretului, cum au fost cele din 2003 si 2005. Cu totul spectaculoase sunt insa cifrele care descriu importanta canalului pentru agricultura din Vrancea, Galati, Braila si principalul bazin cerealier al tarii, Baraganul. In anii cu regim normal de precipitatii, canalul ar asigura apa pentru irigarea a 700.000 hectare de culturi agricole, iar in anii secetosi ar asigura irigarea a 518.000 hectare. Conform calculelor specialistilor, productia suplimentara ar insemna, in cifre, 100 milioane euro, ceea ce ar crea si disponibilitati de export.
In pofida eficientei sale economice pentru agricultura si chiar pentru transporturi, Canalul Siret-Baragan ramane un "proiect de mediu". Beneficiarul nu este Ministerul Agriculturii, ci Apele Romane. La Mediu insa fondurile nu se aloca pe principiul ca o investitie eficienta pentru Agricultura trebuie grabita, pentru ca avantajele economice sa devina accesibile cat mai repede, ci "in limita fondurilor disponibile". In 2007 au fost alocate 10 milioane lei, cu care a fost finalizat si pus in functiune un segment de 5,7 kilometri de canal. Lucrarile au fost incepute pe alti 37 din cei 44,3 kilometri care, impreuna cu primul segment, ar insemna finalizarea primului tronson de 50 kilometri, in zona Vrancea-Galati-Braila.
In 2008 a fost alocat numai un milion de lei, pentru conservare. Pentru 2009 a fost anuntata alocarea a 50 milioane lei, dar in luna mai 2009 compania Apele Romane a anuntat ca suma alocata va fi redusa cu 90%! Au ramas numai 583.000 lei. Pentru 2010, in bugetul Ministerului Mediului sunt prevazute doar 8 milioane lei pentru continuarea lucrarilor. Pentru 2011 si 2012 sunt prevazute alocari de 8 milioane, iar pentru 2013 vor fi date 10 milioane. Termenul initial de finalizare a lucrarilor era 1995. Noul termen a devenit insa decembrie 2015.
Relansarea agriculturii, in "franciza" la Ministerul Mediului
Am solicitat un punct de vedere al Ministerului Agriculturii in legatura cu acest proiect, care este mai degraba util pentru relansarea productiilor agricole, evitarea riscului inundatiilor fiind un efect benefic, dar colateral. De la Biroul de Relatii cu Presa ni s-a transmis punctul de vedere al Directiei Fond Funciar si Imbunatatiri Funciare: "Executia Canalului Siret-Baragan a demarat in anul 1986, fiind in portofoliul Consiliului National al Apelor. Acest proiect nu a fost niciodata un obiectiv de investitii al Ministerului Agriculturii". Surse din Ministerul Agriculturii sustin ca s-au purtat mai multe discutii pentru ca investitia sa fie transferata la Ministerul Agriculturii, care este principalul beneficiar, dar nu s-a materializat nici una.
Pentru agricultori, tergiversarea realizarii Canalului Siret-Baragan este mai mult decat paguboasa. Apa cu care sunt irigate acum culturile din aceasta zona este adusa din Dunare, asadar, urcata "la deal" cu 4-5 repompari ce presupun facturi mari la energie. Canalul Siret-Baragan ar asigura apa gravitational, adica aproape gratuit. In opinia inginerului Petre Grigore, fost director al Directiei Agricole Galati si administrator al unei societati agricole care iriga culturile cu apa din Dunare, avantajele Canalului Siret-Baragan sunt indiscutabile, mai ales ca dupa intrarea in UE agricultorii nu mai beneficiaza de subventii pentru energia electrica utilizata la irigatii.
"In loc sa ducem apa din deal in vale, asa cum se propusese initial, o urcam din vale in deal, cu consumuri foarte mari de energie, cu cheltuieli foarte mari si tot ce inseamna asta. In al doilea rand, in conditiile intrarii in Uniunea Europeana, nemaibeneficiind de subventiile pentru energia electrica utilizata la irigatii, cred ca cea mai mare parte a agricultorilor vor renunta la irigatii. Urcand apa de la Dunare, la a treia, a patra, a cincea repompare, cheltuielile sunt extraordinar de mari", spune acesta.
Un santier parasit
In perioada 1989-1990, pe santierul canalului lucrau peste 2.000 de constructori. Numarul lor a scazut treptat, iar in 1994, cand au fost oprite lucrarile, mai lucrau 500 de oameni. In functie de cum au fost alocate fondurile, in ultimii ani s-a lucrat cu 250 de constructori sau cu 50. In 2009, cand a fost anuntata alocarea a 50 milioane lei, se lucra cu 170 de oameni. Dupa ce la "rectificare" au ramas numai 583.000 lei, numarul acestora a fost redus.
"Anul trecut s-a lucrat doua luni, cu 50 de oameni. Am lucrat de la sfarsitul lunii aprilie pana la sfarsitul lunii mai si am mai lucrat in septembrie vreo trei saptamani. In rest, am distribuit oamenii pe la alte lucrari", ne-a declarat Dumitru Fodoreanu, directorul general al Sibarex, firma care se ocupa de lucrari.
DATE TEHNICE
» Lungimea canalului:
198 kilometri
Repere geografice: Canalul parcurge traseul intre Acumularea Calimanesti de pe Siret (judetul Vrancea) si lacul Dridu, situat la nord de Bucuresti, pe raul Ialomita.
Latimea canalului la suprafata apei: 57 m.
Adancimea canalului: 7 m.
Latimea la baza: 20 m.
Viteza de curgere a apei: 1 m/s.
» Utilitatea proiectului:
Asigurarea apei pentru irigatii in nordul si centrul Campiei Baragan, respectiv:
518.000 ha in anii secetosi
700.000 ha in anii medii.
Asigurarea apei necesare pentru utilitati industriale la un debit
de 5 m/s.
Eliminarea riscului producerii inundatiilor in Lunca Siretului.
Cale de transport naval intre Focsani, Braila, Galati si Bucuresti.
