Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Reporter Incognito. Bombele cu ceas de pe șoselele și căile ferate din România

„România liberă“ a demonstrat, printr-o investigație sub acoperire, că spitalele și clinicile care eliberează avize pentru șoferii profesioniști, mecanicii de locomotivă și piloții de avioane încalcă legea cu mare ușurință.

Share

Razvan Chiruta 0 comentarii

Actualizat: 04.02.2015 - 15:57

„România liberă“ a demonstrat, printr-o investigație sub acoperire, că spitalele și clinicile care eliberează avize pentru șoferii profesioniști, mecanicii de locomotivă și piloții de avioane încalcă legea cu mare ușurință.

România continuă să fie pe ultimul loc în Europa în ceea ce privește siguranța rutieră, o arată rapoartele anuale ale Consiliului European pentru Siguranța Traficului. Dacă pe drumurile românești s-au înregistrat 93 de decese la un milion de locuitori în 2013, în Suedia, cea mai sigură țară de pe continent din acest punct de vedere, rata este de trei ori mai mică.

Specialiștii europeni au constatat că de ani buni România nu stă bine nici măcar într-un domeniu care, teoretic, este reglementat prin legi stricte și supravegheat de mai multe instituții, precum Ministerul Transporturilor sau Autoritatea Rutieră Română. În 2012, de exemplu, 600 de români au murit în accidente rutiere în care au fost implicate autovehicule grele, autobuze și utilitare conduse de șoferi care nu se pot urca la volan decât dacă obțin mai multe avize obligatorii.

În plus, România are cea mai redusă rată din Europa în ceea ce priveşte scăderea numărului acestor evenimente tragice. “Decesele din coliziuni în trafic în care au fost implicate autobuzele și autocarele s-au redus în toate țările, mai puțin în Israel și România”, arată Consiliul European pentru Siguranța Traficului într-unul dintre rapoartele sale anuale.

Relaxare, în loc de înăsprire

Deși a avut acces la aceste statistici îngrijorătoare, Ministerul Transporturilor a decis în februarie 2013, în timpul mandatului lui Relu Fenechiu, aflat în prezent în închisoare, să liberalizeze modul cum pot fi obținute avizele medicale și psihologice de către șoferii care conduc autovehicule grele de marfă și de persoane, piloți de avioane, mecanici de locomotivă și marinari. Până la acea dată controalele pentru declararea “apt/inapt” a unui conducător auto profesionist se puteau face doar la spitalele CFR, care dețineau și o bază de date comună prin care se urmărea istoricul medical al celor verificați. După intrarea în vigoare a unui nou ordin guvernamental, șoferii care conduc taximetre, camioane, autobuze și autocare pot obține fișele medicale de la peste 370 de cabinete medicale și psihologice autorizate de Ministerul Transporturilor.

Liberalizarea s-a făcut fără a fi creată o infrastructură informatică menită a centraliza datele medicale venite de la toate cabinetele răspândite în țară, astfel încât în prezent este aproape imposibil de știut dacă o persoană care a fost respinsă la control într-o clinică nu a obținut cumva aviz favorabil în altă parte. Acest fapt crește riscul ca, de exemplu, un șofer cu epilepsie – afecțiune ce nu poate fi identificată la un control sumar, dar care este periculoasă dat fiind că poate apărea o criză în timp ce persoana bolnavă se află la volan – să fie declarat “apt” într-una dintre cele 370 de clinici din țară. Fapt recunoscut, după cum veți vedea, chiar de către responsabilii din cadrul Ministerului Transporturilor.

Pentru a compensa lipsa unei baze de date comune, ordinul menționat impune ca obligatorie prezentarea, pentru obținerea avizului medical, a unei adeverințe de la medicul de familie, care să ateste că respectivul candidat este sănătos. Investigația incognito realizată de „România liberă“ arată că, în prezent, o mare parte din cabinetele private autorizate nu respectă această obligație. Mai mult, de adeverința de la medicul de familie nu țin cont nici măcar spitalele CFR.

Secretara, mai puternică decât psihiatrul

Avizele medicale și psihologice nu pot fi date fără “adeverinţa medicală de boli cronice, eliberată de medicul de familie, şi evidenţa zilelor de concediu medical pe ultimele 12 luni”, prevede, așadar, ordinul dat în mandatul lui Relu Fenechiu.

Am mers la Spitalul CFR din Sibiu sub pretextul că dorim să obținem un aviz medical pentru angajarea la o firmă de transport internațional de marfă. Inițial, ni s-a explicat că într-adevăr fără respectiva adeverință de la medicul de familie nu suntem nici măcar acceptați la control. După ce am explicat că nu am avut niciodată un medic de familie, o secretară din cadrul unității medicale de stat ne-a asigurat că lucrurile se pot aranja. Fără să ne cunoască și fără a solicita bani sau alte beneficii, secretara ne-a asigurat că vom trece destul de repede peste examene, singurul incovenient fiind că Spitalul CFR nu mai deține un cabinet psihologic, desființat din ordinul directorului. Prin urmare verificarea urma să fie realizată la o clinică privată, aflată în același cartier. Dar nici aici nu vor fi probleme, ne-a spus femeia, deşi am repetat faptul că nu putem face rost de un istoric al bolilor din trecut.

După ce am achitat 160 de lei, taxa oficială pentru obținerea avizului, unuia dintre reporteri i s-au recoltat mai multe eprubete de sânge pentru analize. Restul traseului a fost respectat relativ riguros: au urmat un EKG, consultații oftalmologice şi ORL. Când am ajuns la controlul psihiatric, medicul a refuzat inițial să ne elibereze avizul “apt” tocmai pentru că ne lipsea hârtia de la medicul de familie. “Eu te pot consulta, dar nu îţi pot elibera avizul fără un istoric medical. Trebuie să îmi aduci o adeverinţă, să văd dacă ai suferit cumva de vreo boală clinică în trecut”, a insistat specialistul.

Opoziția sa a fost apă de ploaie pentru secretară. Când a revenit la ea dezamăgit, l-a întrebat pe reporter, zâmbind: “Ați făcut pe nebunul pe la etaj, la Psihiatrie, şi ați speriat doctorii?”. După o scurtă discuţie telefonică purtată cu psihiatrul, secretara ne-a comunicat că s-a rezolvat. Examenul psihologic de la clinica privată, de asemenea autorizată de către Ministerul Transporturilor, a fost apoi o simplă formalitate, iar o oră mai târziu s-a eliberat certificatul care atesta că reporterul sub acoperire este apt medical și psihologic pentru transportul de mărfuri pe camioane grele.

10 minute pentru un examen de o oră

Dacă la Spitalul CFR din Sibiu, a existat totuși un medic care s-a opus eliberării avizului medical, iar reporterul a trebuit să lase câteva eprubete de sânge, la clinica privată Rimmed din București au fost suficiente, la propriu, o picătură de sânge și câteva asistente medicale.

Încă de la telefon, reprezentanții Rimmed, firmă autorizată de Ministerul Transporturilor, ne-au transmis că tot controlul va fi o formalitate. “Nu e nici o problemă dacă nu aveți medic de familie, veniți la noi la cabinet. Totul nu durează mai mult de, să zic, o jumătate de oră”, ne-a comunicat vocea de la capătul înregistrării telefonice. Dacă procedura ar fi respectată întocmai, numai examenul psihologic durează circa o oră.

La fața locului, lucrurile s-au mișcat chiar mai repede. După ce am plătit o taxă de 150 de lei, am mers într-un cabinet unde reporterul a fost supus la trei examene medicale de către aceeași persoană. Singurul control serios a fost cel oftalmologic. Au urmat apoi o audiogramă, o simplă înţepătură în deget pentru stabilirea glicemiei şi completarea unui chestionar medical. După nici zece minute, jurnalistul a fost declarat, din nou, apt să conducă autocamioane grele și autocare.

Relaxarea cu care tratează clinicile medicale autorizate de Ministerul Transporturilor eliberarea avizelor este răspândită în toată țara. Numeroase alte cabinete pe care le-am contactat au acceptat să ne primească fără a deține istoricul medical impus de lege. “E suficientă o declarație pe propria răspundere că sunteți sănătos”, ne-au explicat cei de la New Central Med Bacău. Clinica Polimed din Târgoviște a găsit o soluție și mai simplă. “Dacă nu aveți medic de familie, avem noi unul. Plătiți o consultație de 35 de lei la medicul nostru de familie”, am fost informați.

Au fost, desigur, și clinici care au refuzat să ne primească fără adeverință de la medicul de familie.

„Răul făcut nu mai poate fi reparat“

În mod uimitor, conducerea Ministerului Transporturilor este la curent cu practicile cabinetelor medicale și psihologice pe care le-a autorizat. “O firmă din Bacău, Central Clinic, are deja probleme cu eliberarea avizelor medicale. Ştiu că DNA le-a ridicat deja anumite dosare. Sunt peste tot clinici din astea mici care eliberează avize”, a declarat pentru „România liberă“ directorul Compartiment Medical din Ministerul Transporturilor, Viorel Crețu. Acest compartiment este tocmai cel care acreditează clinicile din țară ce pot efectua astfel de controale medicale pentru conducători auto, mecanici de locomotivă, piloți de avioane și marinari.

„De regulă, transportatorii obligă şoferii să vină cu avizele medicale, ori săracul şofer se duce şi el pe unde poate, repede să fie. Acum sunt peste cinci sute de unităţi care au agreerea de a elibera avize medicale şi psihologice pe siguranţa transporturilor. Vin noi solicitări de agreere cam într-o medie de două pe zi. Sunt unele clinici particulare care au prins nişa asta. Aveau finanţe şi aparatura necesară”, a recunoscut Viorel Crețu.

Acesta a admis totodată că riscurile ca o persoană bolnavă să treacă cu brio astfel de controale este mare, în condițiile în care nu mai există acea bază de date comună cu istoricul medical al celor obligați de lege să obțină avizele. Vinovat ar fi, în viziunea lui Viorel Crețu, fostul ministru al Transporturilor Relu Fenechiu, inițiatorul liberalizării. „Domnul Fenechiu a externalizat şi măsurile legate de siguranţa circulaţiei. Din punctul meu de vedere, este păcat mare ceea ce a făcut, ca să nu spun că este o crimă pentru că vizează siguranţa transporturilor şi vizitele medicale pentru cei care efectuează astfel de activităţi. Tot ce înseamnă transport auto, CFR, marină, chiar şi aviaţie este examinat de oameni şi cabinete medicale individuale diverse. Nu mai există apanajul şi stricteţea unor reguli bine definite într-o reţea unitară. Aceste clinici nu mai au o bază de date cu tot istoricul medical al persoanelor care solicită avizele de acest tip. Un epileptic poate prinde un moment bun, ca să zic aşa, fără crize, şi poate trece un test medical pentru a fi apt. Mai există şi potenţialele falsuri sau posibilitatea de a se elibera avize fără un examen medical corect sau bine făcut”, a menționat Viorel Crețu. Deși conduce compartimentul care are posibilitatea de a controla aceste cabinete, directorul din Ministerul Transporturilor crede că deocamdată situația este aproape imposibil de remediat. „ O dată intrate pe piaţă aceste clinici, greu vom mai reuşi să facem o selecţie şi să le eliminăm. Răul este făcut deja. Clinicile CFR merg la licitaţii cu aceste firme private şi pierd, pentru că, aşa cum am constatat din rapoartele care vin la minister, se practică tarife care nu au nici o bază legală şi descalifică spitalele serioase. Aceste tarife nu au nici o justificare din punct de vedere al costurilor medicale”, a menționat Viorel Crețu. El a precizat că instituția are prea puțini angajați pentru a controla cele peste 370 de cabinete autorizate.

În ediția de mâine, veți putea citi pozițiile Spitalului CFR din Sibiu și ale clinicilor private cu privire la această situație.

Există epileptici neînregistrați

Aproximativ 200.000 de români au epilepsie. “În România, 200.000 primesc tratament şi doar pe ei îi cunoaştem. Există tot atâţia pacienţi neînregistraţi, care îşi cumpără singuri medicaţia”, a declarat Ioana Mîndruţă, medic, coordonator în cadrul Programului Naţional de Epilepsie Farmacorezistentă şi Boli Rare şi vicepreşedinte al Societăţii Naţionale de Neurofiziologie Clinică.

Citește totul despre:

Comentarii