12.2 C
București
joi, 25 aprilie 2024
AcasăSpecialAndrei Ivantoc: "Ne-au dus la Armata a 14-a si ne bateau"

Andrei Ivantoc: “Ne-au dus la Armata a 14-a si ne bateau”

Etichetati drept teroristi sau eroi ai neamului, batuti si umiliti crunt in anii de carcera din Transnistria, eliberati pe rand, ignorati de autoritatile de la Chisinau, onorati si decorati de cele de la Bucuresti, Andrei Ivantoc, Tudor Petrov Popa si Alexandru Lesco, cei trei moldoveni condamnati dupa razboiul civil moldo-transnistrean din 1992, spun la unison ca nu regreta nimic si vor continua lupta, de data aceasta cu instrumente politice. Ivantoc, Popa si Petrov spun, mai mult sau mai putin raspicat, ca vor intra in politica, dar nu s-au decis daca acest lucru se va intampla in Moldova sau in Romania. Nu se vor opri, declara ei, fiindca idealurile pentru care au stat aproape 15 ani in puscarie sunt la fel de indepartate.

 

Cei trei au fost decorati de presedintele Basescu cu "Ordinul National Steaua Romaniei in grad de Cavaler". De la premierul Calin Popescu Tariceanu au primit bilete de vacanta, la munte si la mare, unde vor urma tratamente de refacere dupa lunga perioada de detentie. Uniunea Juristilor din Romania le-a oferit medalia de merit.

 

» Reporter: Cand v-au eliberat din inchisoare, ati incercat sa fugiti inapoi in Transnistria, dar ati fost prins si scos cu forta peste Nistru. Veti mai incerca sa va intoarceti in acel teritoriu?
— Andrei Ivantoc: Eu nici n-am iesit. Pe mine m-au scos fortat. Ne-au alungat din tara, din casa noastra. Ne-au spus ca, de ne intoarcem, vom fi arestati sau chiar impuscati. Noi vom incerca sa dam in judecata pentru asa-zisul proces, mai ales ca sentinta nu a fost legitima si nu o recunoastem.

» Atunci, veti ramane in Romania sau va intoarceti la Chisinau? Daca romanii v-au decorat ca eroi, moldovenii nu par impresionati de eliberarea dumneavoastra.
— Adevarat, din partea Moldovei nu ne-a contactat nimeni, nu ne-a sunat nimeni. Dar nici nu asteptam nimic de la ei, ca, sincer, sunt oamenii Rusiei. Nu stiu unde o sa ramanem, pentru noi, ori Bucuresti, ori Chisinau e tot teritoriu romanesc si nu conteaza unde ramanem.

» Ilie Ilascu afirma intr-o scrisoare ca a incercat sa evadeze la un moment dat. Dumneavoastra ati vrut sa fugiti din puscarie?
— N-a fost posibil. Noi am fost paziti foarte-foarte strict si izolati total. Ne bateau zi si noapte si nici nu aveam cand sa ne gandim la asa ceva. In primele zile dupa arestare, ne-au dus la comendatura Armatei a 14-a si ne bateau zi si noapte, inchideau camera si aruncau gaze si iarasi ne bateau. Corpurile ne erau vinete, dar ieseau unii si veneau altii sa ne bata. Vorbeau intre ei: "Uite, mai, s-a innegrit!". si mi-au spus si altii ca ne invineteau, dar ne bateau si mai tare. E o minune ca am scapat.

» V-au promis libertatea daca recunoasteti Transnistria?

— Au fost foarte multe incercari sa iscalim acte, de multe ori am facut greva foamei pentru aceasta.

» De ce ati ales sa luptati impotriva regimului de la Tiraspol?

— Pai eu am intrat de prin ‘88-’89 in miscarea nationala de intregire a tarii, care s-a transformat in partid, Partidul Popular Crestin Democrat. Am vazut ca acelora de la Tiraspol nu le place sa vorbim limba romana, ca nu le place sa scriem in grafie latina, nu le place istoria noastra, am fost foarte suparat pe ei, ca in casa la noi dicteaza ei. si am fost nevoit sa ma integrez in miscare.

» Dintre toti cei care au luptat, cum de v-au prins numai pe dumneavoastra?

— Altii au fost chiar si ucisi. Eu stiu un primar din satul Garagaci, domnul Gheorghe, nu mai retin numele de familie, l-au luat de la primarie cu tot cu fiu. Pana la urma, l-au eliberat pe fiu, dar pe el l-au impuscat si l-au aruncat in fantana. Multa lume a disparut atunci asa.

» Din ce ati auzit cat ati stat inchis la Tiraspol, mai sunt romani in puscariile din Transnistria?
— Poate ca sunt. stiu ca au fost incercari in Slobozia, chiar in ultimii ani de detentie a noastra, dar cu ajutorul organizatiilor pentru drepturile omului au scos oamenii aceia de la incarcerare.

» Inainte de a va elibera, transnistrenii v-au comunicat o noua sentinta. Despre ce e vorba?
— Mi-au citit o sentinta de care nimeni nu stie, nu mi-au dat nimic la mana, prin care mi s-a pus interdictie de a intra in Transnistria. Practic, m-au expulzat, ceea ce e ca o a doua condamnare. Or, in asa- zisa sentinta din procesul din ‘93 nu s-a spus nicaieri ca dupa eliberare trebuie sa fim expulzati. Au facut ei sentinta pe loc.

» Ati declarat ca, de-ar fi sa o luati de la capat, tot asa ati lupta, dar cu o gandire mai buna. Cum adica?

— Pai as vedea care imi este dusman si care imi este prieten. Dar tot pentru aceleasi lucruri as lupta. Atunci cam multi s-au strecurat in miscarea noastra, pentru a o dezbina dinlauntru. Acum as sti sa aleg graul de neghina.

» Cum explicati ca nimeni de la Tiraspol nu a reactionat la toate demersurile internationale de eliberare a dumneavoastra?
— Tot ce se face in Transnistria, toata legea e facuta de Rusia, care i-a pus pe papusarii astia in fata. Rusia ii sustine financiar, ii sustine militar, politic si cu tot ce le trebuie.
si Moldovei, si oricui vrea sa puna acolo forte internationale sa rezolve problema Rusia le spune nu si nu. Asta-i joaca Rusiei. Transnistria e controlata total, suta la suta, de Rusia.

» De ce ati acceptat bani de la Gigi Becali, un politician controversat in Romania (n.r. – cate 50.000 de euro pentru fiecare din cei trei fosti detinuti)?
— Eu nu stiu cine este domnul Gicu Becali, ma scuzati, Gigi, dar a facut un gest foarte omenesc. Am iesit pe 2 iunie, iar undeva pe 4 sau 5 iunie domnul Becali ne-a sunat acasa si ne-a spus ca ne ajuta. Eu nu spun nimic de politica, n-am vorbit cu dumnealui nimic de politica, ne-a inmanat plicul cu bani si ne-a urat sanatate.

 

Cronologie
» Rusia si Moldova condamnate pentru retinerea ilegala a grupului Ilascu

Conflictul dintre Republica Moldova si Transnistria a inceput in 1989, cand limba romana a fost declarata limba de stat pe intreg teritoriul Republicii Moldova, inclusiv dincolo de Nistru, fapt neacceptat de sovietele locale din Tiraspol, Tighina si Rabnita. Tot atunci s-au format "colective unificate de munca", care luptau impotriva introducerii limbii romane, alfabetului latin si reformelor democratice.

"Colectivele" au organizat greve si proteste. In 1990, cand s-a adoptat ca drapel al republicii tricolorul cu cap de zimbru, aceleasi soviete au refuzat arborarea steagului in Tiraspol si Tighina. Au inceput actiunile secesioniste. Pe 13 decembrie 1991, a avut loc un atac armat al gardistilor transnistreni la podul de la Dubasari, in care au murit patru politisti moldoveni si 20 de gardisti, cazaci si alti mercenari, veniti de pe aiurea.

In 1992, conflictul s-a transformat intr-un razboi civil intre fortele de politie moldovene (armata urma sa se infiinteze cateva luni mai tarziu) si trupele paramilitare transnistrene, care au folosit arme "imprumutate" de la Armata a 14-a. Dupa incheierea luptelor, "grupul Ilascu" a fost judecat intr-un proces care s-a terminat in 1993, membrii sai fiind condamnati la inchisoare pentru crime de razboi si terorism. Printre altele, au fost acuzati de uciderea unui demnitar al republicii si de utilizarea neautorizata a munitiilor si explozibililor.

Doi ani mai tarziu, a fost eliberat primul detinut, Petru Godiac. A urmat Ilie Ilascu, condamnat initial la moarte, dar eliberat in 2001. Acesta a devenit ulterior senator PRM in Parlamentul Romaniei. In prezent, este euroobservator in Parlamentul UE. Ulterior, a fost eliberat Alexandru Lesco, in iunie 2004. Andrei Ivantoc a fost eliberat pe 2 iunie anul acesta, dupa ce a fost batut pentru a accepta sa treaca granita in Moldova. Tudor Petrov Popa a fost eliberat pe 4 iunie 2007.

In iulie 2004, Curtea Europeana pentru Drepturile Omului a condamnat Federatia Rusa sa plateasca lui Ilie Ilascu despagubiri de 180.000 de euro si cate 120.000 de euro catre ceilalti trei membri ai grupului, pentru perioada de detentie ilegala. Moldova a fost condamnata sa achite cate 60.000 de euro daune materiale si morale pentru fiecare dintre membrii grupului Ilascu. z

Alexandru Lesco: "Se clatina comunismul si cred ca vom invinge"
» Reporter: Toate onorurile de care aveti parte in ultima luna – decoratii, medalii, bani – nu vin cam tarziu?
— Alexandru Lesco: Mai bine mai tarziu decat niciodata. Eu sunt eliberat de trei ani si m-am mai ciocnit de chestiile astea. Noi am simtit caldura asta peste tot, nu caldura de afara, ci de la oameni, de la felul cum ne-au inconjurat aici, in Romania. Eu traiesc acum la Chisinau, dar ma socot si la Chisinau in Romania.

» Curtea Europeana a Drepturilor Omului a condamnat, in 2004, Rusia si Moldova la plata unor despagubiri morale pentru dumneavoastra si colegii dumneavoastra. Ati primit banii?

— Da, i-am primit. stiu ca era in sentinta un termen de trei luni pentru plata. Moldova s-a conformat dupa doua saptamani, in schimb Rusia a asteptat pana in ultimul moment. Ne-au platit toata suma si mie, si colegilor mei. Dar eu zic ca mai important in sentinta aia era ca s-a cerut eliberarea neconditionata a colegilor mei si asta nu s-a respectat.

» De ce tineti atat de mult la Transnistria? V-ati nascut acolo? Familiile dumneavoastra sunt peste Nistru?
— Nu, eu doar am facut facultatea la Tiraspol, iar colegii mei au lucrat acolo. Toti suntem din Republica Moldova, iar familiile noastre locuiesc la Chisinau, dar Transnistria este pamant romanesc si asta e cel mai important.

» Nu s-a schimbat ceva fata de situatia de la inceputul anilor ‘90?
— Eu zic ca s-a mai schimbat, se clatina comunismul si cred ca vom invinge. Voi continua sa lupt. Eu ce regret din ceea ce a fost este ca am pierdut o parte din viata pe care nu o mai intorci. Dar nu regret lupta.

» Sunteti cunoscuti drept "grupul Ilascu", dar nu prea va mai intelegeti cu Ilie Ilascu…
— Domnul senator Ilascu e mai ocupat, eu nu zic ca ne-am certat intre noi, dar asa se asteapta lumea sa fim tot timpul impreuna. El ne-a dat telefoane si de la Paris, si de la Bruxelles. Vedeti, de ce s-a schimbat? El a fost eliberat cu sase ani mai devreme si nu mai era acolo, langa noi.

 

Tudor Popa: "M-au chemat sa lupt impotriva Moldovei, ca am facut armata in Afganistan"


» Reporter: Ce veti face de acum incolo?

— Tudor Popa: Voi continua sa lupt, evident, lupta politica. Daca nu ne-or inchide si-n Chisinau.

» Ati primit amenintari in sensul asta?
— Nu, nu, glumesc. Transnistrenii au mai stat pe langa noi, imediat dupa ce am iesit. Dar pe urma nu-i mai observ. Poate sunt, poate nu.
» Aveti de gand sa ramaneti in Romania? Sau sa intrati in politica?
— Nu stiu inca, nu imi dau seama. E cam devreme sa ma intrebati. Dar sa ma vindec, sa ma odihnesc oleaca si apoi vedem.

» Ce faceati inainte de razboiul moldo-transnistrean din 1992? Ce v-a determinat sa va implicati in acest conflict?

— Pai lucram la fabrica de bumbac. Vedeam cum s-a inceput tot, grevele care erau. Opreau lumina si spuneau ca poporul se revolta ca nu doreste sa se uneasca cu Moldova, cu Romania. Dar noi stiam ca numai doi-trei faceau asta.
Iar pe mine m-au chemat sa lupt impotriva Moldovei, mai ales ca am facut armata in Afganistan. Dar nu am vrut. si atunci s-a format grupul Ilascu si am luptat aici.

Cele mai citite

Marcel Ciolacu vrea să-i recompenseze pe elevii români care au performat la Concursul Internaţional “National Space Society – NASA Space Settlement Contest”

Premierul Marcel Ciolacu i-a felicitat pe elevii români premiaţi la Concursul Internaţional "National Space Society - NASA Space Settlement Contest", el afirmând că aceştia...

Marcel Ciolacu vrea să-i recompenseze pe elevii români care au performat la Concursul Internaţional “National Space Society – NASA Space Settlement Contest”

Premierul Marcel Ciolacu i-a felicitat pe elevii români premiaţi la Concursul Internaţional "National Space Society - NASA Space Settlement Contest", el afirmând că aceştia...

Marcel Ciolacu vrea să găsească o soluție cu ministrul Finanțelor pentru plata pensiilor înainte de Paști

Premierul Marcel Ciolacu a declarat că, lunea viitoare, va avea o întâlnire cu ministrul Finanţelor, Marcel Boloş, şi cu alţi miniştri pentru a discuta...
Ultima oră
Pe aceeași temă