p.p1 {margin: 0.0px 0.0px 0.0px 0.0px; text-align: justify; line-height: 10.0px; font: 10.0px Helvetica}
p.p2 {margin: 0.0px 0.0px 0.0px 0.0px; text-align: justify; text-indent: 5.7px; line-height: 10.0px; font: 10.0px Helvetica}
p.p3 {margin: 0.0px 0.0px 0.0px 0.0px; text-align: justify; text-indent: 5.7px; line-height: 10.0px; font: 10.0px Helvetica; min-height: 12.0px}
p.p4 {margin: 0.0px 0.0px 0.0px 0.0px; line-height: 10.0px; font: 10.0px Helvetica; color: #a81f78}
p.p5 {margin: 0.0px 0.0px 0.0px 0.0px; font: 10.0px Helvetica; min-height: 12.0px}
p.p6 {margin: 0.0px 0.0px 0.0px 0.0px; line-height: 80.0px; font: 34.0px Helvetica}
p.p7 {margin: 0.0px 0.0px 0.0px 0.0px; line-height: 80.0px; font: 34.0px Helvetica; min-height: 41.0px}
p.p8 {margin: 0.0px 0.0px 0.0px 0.0px; font: 10.0px Helvetica}
p.p9 {margin: 0.0px 0.0px 0.0px 0.0px; font: 9.0px Helvetica; color: #a81f78}
p.p10 {margin: 0.0px 0.0px 0.0px 0.0px; font: 9.0px Helvetica; color: #a81f78; min-height: 11.0px}
p.p11 {margin: 0.0px 0.0px 0.0px 0.0px; line-height: 10.0px; font: 11.0px Helvetica}
p.p12 {margin: 0.0px 0.0px 0.0px 0.0px; line-height: 10.0px; font: 11.0px Helvetica; min-height: 13.0px}
p.p13 {margin: 0.0px 0.0px 0.0px 0.0px; line-height: 10.0px; font: 10.0px Helvetica}
span.s1 {font-kerning: none}
Cel mai mare salon de inventică din Transilvania a reunit cercetători care dețin 370 de brevete invenții expuse în cadrul Pro Invent, manifestare găzduită de Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca. Este vorba de invenții care, dacă ar fi puse în practică, ar schimba dinamica cu care se dezvoltă economia românească. „83% din firmele românești sunt non-inovative.
Este un adevăr pe care nu noi l-am constatat. Există un scorer european care se ocupă de această situație în fiecare țară și s-a dovedit că la noi asta e situația. Doar 3% din firme sunt inovatori strategici. Asta ce ne spune? Ne spune că lucrurile noi presupun un efort suplimentar, presupun investiții și așa mai departe. Or, economia noastră nu are potențialul respectiv, după cum se vede, de a investi în nou“, a declarat președintele Salonului Pro Invent, profesorul universitar Radu Munteanu.
O mare provocare este reprezentantă de transferul tehnologic dinspre universități și institute de cercetare spre companii, a explicat şi rectorul Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Cluj, Cornel Cătoi. „Brevetele, invențiile, inovațiile trebuie să aibă o cât mai mare aplicabilitate practică și partenerul, mediul economic, să fie interesat tot mai mult în a achiziționa noi idei, inovații. Părerea mea este, fără a putea să vă dau cifre, că, până la ora actuală, mediul economic de la noi a importat tehnologie de dincolo, din străinătate, uneori chiar tehnologie învechită. Dar simt că deja mediul economic vine și ne cere rezolvarea unor probleme punctuale, specifice în România. Deci, este nevoie de inovație locală“, a spus profesorul universitar Cornel Cătoi.
De aceeași părere este și rectorul Universității Tehnice din Cluj-Napoca, profesorul universitar Vasile Țopa. „Adevărata provocare este, de fapt, de a transfera aceste cercetări, toate aceste soluţii inovative spre mediul economic. Eu, personal, văd o singură soluţie în acest moment, prin crearea unor incubatoare prin care soluţiile inovative să fie, ulterior, multiplicate şi transmise mai uşor beneficiarului direct, de fapt companiilor. Noi avem în vedere acest aspect şi chiar dorim să creăm astfel de incubatoare care au ca scop multiplicarea acţiunilor inovative“, a men-ţionat rectorul clujean.
Cum se amână apocalipsa
Un astfel de transfer tehnologic ar putea fi ușurat de o inovație prezentată chiar în cadrul târgului. Este vorba de o platformă informatică dezvoltată de niște tineri din Timișoara. „Proiectul nostru se numeşte Crowd Invent. Este o platformă pe care se pot publica idei, invenţii, inovaţii sau brevete şi, în acelaşi timp, pot fi vândute pe o platformă globală. Este un proiect conceput în limba engleză, care are ca ţintă popularizarea şi tranzacţionarea de idei, inovaţii, invenţii sau patente. Ne dorim să fie ca un fel de vitrină de expunere şi, în acelaşi timp, un magazin virtual, unde vânzătorii şi cumpărătorii de idei sau proprietate intelectuală pot tranzacţiona aceste idei“, a declarat Adrian Pampu, reprezentantul companiei din Timişoara.
Una dintre cele mai spectaculoase invenții a fost realizată de o echipă de cercetători bucureșteni. Cum unul dintre cele mai cunoscute scenarii cu temă apocaliptică este acela în care un meteorit se apropie prea tare de Pământ şi poate distruge viața de pe planetă, cercetătorii români au creat prototipul unui instrument care ar putea salva situaţia. Este vorba despre un tun spaţial cu lumină al cărui rol ar fi acela de a topi, total sau parțial, meteoritul sau asteroidul care se îndreaptă spre Pământ. Acest instrument poate fi folosit nu doar pentru a distruge ceva, ci şi pentru a direcţiona fascicule de lumină spre panouri fotovoltaice, care vor converti energia luminoasă în energie electrică și vor alimenta cu energie staţiile spaţiale sau sateliţii, spune unul dintre tinerii implicaţi în acest proiect, Horaţiu Şerbescu, de meserie inginer.
„Principiul de funcţionare este foarte simplu: lumina este reflectată de oglinda mare a acestui tun spaţial, iar apoi este reflectată către o oglindă mică, de unde lumina pătrunde într-un ghid de undă reflectată din cele două oglinzi. Lumina loveşte meteoritul sau asteroidul, topindu-l sau pulverizându-l complet“, a explicat inventatorul.
Bineînțeles, cum valoarea unui asemenea tun spațial cu lumină este foarte mare, de ordinul sutelor de milioane sau chiar a miliardelor de euro, cercetătorii români își pun speranța în cooperarea cu organisme gen Agenția Spațială Europeană pentru a putea realiza acest proiect.
Dispozitivele de laborator, controlate de pe telefonul mobil
O echipă formată din studenți ai Universității „Babeș-Bolyai“ a creat un software și un dispozitiv cu ajutorul cărora pot controla instrumentele și aparatele din laboratorul de chimie. Dispozitivul permite cercetătorilor să se implice în alte activități științifice sau academice, în loc să își petreacă ore îndelungate în laboratoare, pentru a supraveghea la fața locului aparatele de control. Telefoanele mobile inteligente, tabletele sau laptopurile pot fi utilizate pe post de telecomandă. Aceasta cu condiția să fie conectate prin Internet la dispozitivul inventat de studenții clujeni, care este legat, la rândul său, la ansamblurile de aparate din laboratoare. Astfel, tinerii cercetători pot corecta, cu câteva click-uri, parametri precum pH-ul sau temperatura, spune unul dintre inventatorii dispozitivului, Robert Szabo.
O echipă formată din cercetători și studenți ai Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Cluj a creat rujul comestibil. Acesta a fost conceput ca un desert care are o funcție triplă: înfrumusețează buzele doamnelor și domnișoarelor, hidratează pielea și oferă și plăcere cu caracter gastronomic. Rujul comestibil înglobează un polimer care îi conferă structură, culori extrase din fructe precum goji, substanțe care hidratează pielea buzelor, precum și substanțe hrănitoare. Produsul este destinat restaurantelor de lux, care ar putea oferi clientelor lor acest desert original, spune una dintre studentele care au contribuit la realizarea proiectului, Cerasela Suciu. „Rujurile de pe piaţă au tot felul de ingrediente nu tocmai naturale, însă rujul nostru este 100% natural. Nu o să-l găsim niciodată la raionele supermarketurilor, ci trebuie consumat imediat după ce este preparat“, a explicat aceasta.
Proiectul rujului comestibil este finalizat, iar produsul poate fi livrat la cheie companiilor sau restaurantelor interesate să îl pună pe piață.
