13.6 C
București
duminică, 26 septembrie 2021

Invenţie românească. De ce nu funcţionează aparatul care depistează cancerul în şase minute

Deşi, în ultimii ani, zeci de invenţii româneşti au fost premiate la nivel european foarte puţine au devenit realitate. Un exemplu îl reprezintă dispozitivul Ralucăi van Staden, premiat cu Trofeul de aur la Salonul de la Geneva, şi care ar fi trebuit să depisteze cancerul într-un timp record.

 

În luna aprilie 2010, românca Raluca-Ioana van Staden câştiga, în cadrul Salonului Internaţional de Invenţii de la Geneva, Trofeul de Aur al Organizaţiei Mondiale pentru Proprietate Intelectuală pentru Cea Mai Bună Femeie Inventator. Distincţia i-a fost acordată pentru descoperirea unui „senzor care determină existenţa cancerului în corpul uman în mai puţin de 6 minute”. A urmat, la Bucureşti, o puternică mediatizare a acestei reuşite care le-a insuflat oamenilor speranţa că una dintre cele mai necruţătoare boli – cancerul – ar putea fi depistată într-o fază incipientă.

 Opt luni de teste, niciun rezultat

 La puţină vreme după momentele de euforie de la Geneva, preşedinte MB Telecom, Mircea Tudor, spunea în mass-media că – pe baza invenţiei doamnei van Staden – compania sa va produce aparatul care va putea detecta cancerul. La peste un an de la aceste declaraţii, Mircea Tudor spune că s-a înşelat şi că aparatul nu poate funcţiona decât într-un mediu ideal.

După opt luni de teste la care au lucrat patru specialişti din echipe interdisciplinare şi o investiţie de mai multe zeci de mii de euro am constat o instabilitate ridicată a senzorului care ar fi trebuit să depisteze cancerul în şase minute şi, astfel, nu am putut dezvolta un produs comercial. Punerea pe piaţă a unui produs implică o responsabilitatea foarte mare mai ales în domeniul medical. La nivel de laborator, unde poţi crea condiţii ideale, rezultatele sunt în regulă, dar scos din laborator şi dus într-un mediu agresiv, senzorul nu mai oferă rezultatele dorite de cercetători.  Adică, nu  mai are capacitatea de a determina cancerul”, susţine preşedintele MB Telecom, companie specializată în procese de automatizare, ingineria traficului şi sisteme de securitate. 

Mai trist este faptul că, în acest moment între inventator şi MB Telecom nu mai există niciun fel de dialog. Ruptura s-a produs în momentul în care MB Telecom i-a propus Ralucăi van Staden reluarea cercetărilor într-o fază incipientă. 

“Dacă vrem să ajungem la ceea ce îşi propune acest brevet ar trebui să păstrăm doar ideea pentru că doar 5% din cunoştinţele, informaţiile cuprinse în studiul cercetătorului poate fi folosit”, este de părere Tudor.

 

“Se merge şi pe buna credinţă a inventatorului”

Pentru participarea la Salonul de la Geneva, în fiecare an, Comisia Colegiului Consultativ pentru Cercetare Dezvoltare şi Inovare din Ministerul Educaţiei organizează un concurs la care poate participa oricine are un brevet de invenţie înregistrat la OSIM. Brevetele sunt analizate, apoi, de către experţii ştiinţifici ai acestei Comisii care întocmesc un clasament. Anul acesta au fost analizate 100 de brevete, iar cele mai bune 40 de invenţii au fost găzduite în standul României.

În 2010, inventatorii români au luat 49 de medalii de aur şi argint la Geneva. Printre premiaţii cu medalia de aur s-a numărat şi vedeta de televiziune Andreea Marin cu inovaţia Violet, un body extensibil destinat bebeluşilor. În acest context au apărut primele îndoieli privind calitatea ştiinţifică a acestor brevete. Iar de curând, asociaţia oamenilor de ştiinţă Ad-Astra şi-a exprimat regretul că, “în lipsa unor evaluări ştiinţifice de nivel internaţional, astfel de studii trec drept realizări meritorii şi, implicit, pot umbri valoarea cercetărilor veritabile.

“ Referitor la invenţia Ralucăi van Staden, Asociaţia este şi mai tranşantă susţinând că “ţinând cont de câteva considerente, evident superficial trasate în respectivul brevet referitor la detecţia rapidă a cancerului ne exprimăm scepticismul că asemenea invenţii au fost supuse unui riguros proces de evaluare ştiinţifică.”

Şi totuşi, rămâne întrebarea – cum a fost posibil ca o invenţie care nu poate fi pusă în practică să primească un premiu european prestigios ?

“La Geneva când se evaluează un concept,un brevet – pentru că variabilele sunt atât de diferite – se mizează şi pe buna credinţă a autorului însuşi. Există, într-un fel, prezumţia că ceea ce spun creatorii e şi adevărat.  În cazul invenţiei referitoare la depistarea cancerului s-a dovedit că ceea ce s-a spus nu a avut în întregime  o corespondenţă în realitate. S-a estimat mai degrabă un rezultat care, pe testele făcute de noi, nu s-a confirmat”, argumentează Mircea Tudor.

Deşi am încercat să o contactăm, doamna Raluca van Staden nu a dorit să ne ofere un punct de vedere. 

 Funeriu cere să se analizeze temeinicia ştiinţifică invenţiilor

Ministrul Educaţie, Daniel Funeriu, i-a cerut preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Cercetare Ştiinţifică, Dragoş Ciuparu, să verifice dacă invenţiile prezentate la saloanele de la Geneva au relevanţă ştiinţifică sau economică.  De asemenea, Funeriu vrea să ştie dacă – în acest context – mai este oportună finanţarea de la bugetul de stat a participării reprezentanţilor României la acest tip de manifestări.

Cancerul, mai multe victime decât SIDA şi malaria

În România, numărul bolnavilor de cancer creşte exploziv, anual depistându-se 2.000 de noi cazuri. Dacă în 1994 existau 40.000 de persoane bolnave de cancer, anul acesta au fost raportate 68.000 de cazuri. Specialiştii susţin că la nivel mondial numărul victimelor care vor cădea pradă cancerului în următorii zece ani se va ridica la 84 de milioane. Conform Oerganizaţiei Mondiale a Sănătăţii, boala malignă este responsabilă de 12,5% dintre decesele înregistrate în întreaga lume devansând numărul deceselor provocate la un loc de SIDA, malarie şi tuberculoză.  

Ultima oră
Pe aceeași temă