27.2 C
București
marți, 23 iulie 2024
AcasăSpecialInvatamantul constantean, vaduvit de fonduri si dotari

Invatamantul constantean, vaduvit de fonduri si dotari

Concluziile Inspectoratului Scolar Judetean Constanta cu privire la anul scolar 2004-2005 nu sunt tocmai satisfacatoare. Unitatile de invatamant se confrunta cu o serie de probleme: unele nu au autorizatie de functionare, elevii din mediul rural parcurg zeci de kilometri pe jos pana la scoala din cauza lipsei mijloacelor de transport, iar bazele materiale sunt deficitare. Analfabeti inca exista; nivelul de trai este scazut, astfel ca familiile de la tara prefera sa-si retraga copiii de la soala pentru ca ei sa munceasca in agricultura si sa aduca bani in casa. Multe dintre cladirile in care aceste scoli functioneaza au o vechime de peste 100 de ani; unele stau sa cada, reprezentand un pericol pentru elevi si cadrele didactice. Si de parca toate acestea nu ar fi suficiente, cladirile catorva unitati de invatamant sunt revendicate de fostii proprietari sau de mostenitorii acestora.Potrivit unui raport intocmit de Inspectoratul Scolar Judetean Constanta in ceea ce priveste evaluarea sistemului educational in anul de invatamant 2004-2005, s-a constatat o subfinantare a scolilor existenta cu precadere in mediul rural. Aceasta este cauza lipsei de fonduri provenite de la bugetele locale in grija carora se afla aceste institutii de invatamant. Tot in mediul rural fondul de carte este deficitar, iar stabilirea prioritatilor in administratiile scolilor este facuta de catre autoritatile locale fara consultarea personalului didactic. Printre o serie de alte deficiente semnalate in raportul anual al ISJ Constanta se numara si: nerespectarea din partea administratiilor locale a unor prevederi legale privind acordarea de drepturi banesti elevilor si cadrelor didactice (decontarea cheltuielilor de transport); lipsa de identificare a solutiilor in preluarea si continuarea unor programe guvernamentale, precum si intarzieri in demararea lucrarilor de reabilitare si dotare si in alocarea de spatii pentru invatamantul preprimar, camine si cantine scolare, baze sportive/ terenuri de sport, cluburi ale elevilor.

Copiii sufera de boli cronice

Nivelul scazut de trai, dar si lipsa educatiei sanitare care ar trebui facuta deopotriva de parinti si profesori, nerespectarea celor mai elementare norme de igiena sanitara au dus la imbolnavirea a zeci de mii de elevi. Un factor important in raspandirea si agravarea afectiunilor este reprezentat si de conditiile improprii intalnite in unitatile de invatamant: frigul din clase pe timpul iernii, mucegaiul, curentul, infiltratiile etc. In anul scolar 2004-2005, in mediul urban, 1.015 elevi din ciclul preprimar sufereau de boli cronice. Alti 1.071 de „boboci” ai ciclului primar au fost depistati cu diferite afectiuni. Acestora li se adauga 1.288 de elevi din clasele a V-a, aproape 2.000 din clasele a VIII-a, 2.113 din clasele a XII-a si 529 de la scolie de arte si meserii. Din cei 24.716 elevi din mediul urban, aproape opt mii sufereau de boli cronice. Situatia este mai ingrijoratoare in mediul rural, unde, din totalul celor 7.653 de copii scolarizati, 1.223 sufereau de boli cronice. Cei mai multi dintre bolnavi au fost elevi ai claselor a VIII-a – peste 3.400 de copii. S-au mai imbolnavit 254 de micuti din ciclul preprimar, 300 de elevi din clasele I, 308 din a IV-a, 4 din clasele a XII-a si alti 15 de la scolile de arte si meserii.

Mai putini chiulangii

La sfarsitul anului scolar 2004-2005 au fost inregistrati 116 elevi nescolarizati in invatamantul primar si 383 elevi nescolarizati in invatamantul gimnazial, ceea ce a constituit o tendinta de descrestere a numarului acestora fata de anul scolar precedent, cand s-au inregistrat 176 nescolarizati la ciclul primar si respectiv 408 in gimnaziu. ISJ Constanta a derulat, pe parcursul anului trecut, o serie de activitati pentru recuperarea celor nescolarizati si a celor aflati in situatia de a-si abandona cursurile. Acestea s-au desfasurat la scolile cu numerele 1 din Mangalia, 12, 41, 31 din Constanta, la cele din Conacu, Dumbraveni, Harsova si la Liceul „Anghel Saligny” din Cernavoda. In anul scolar 2004-2005, peste 2.500 de elevi au fost lasati repetenti din cauza numarului foarte mare de absente, dar si a lipsei de interes pentru invatatura. Dintre acestia, 1.565 au provenit din ciclul primar si gimnazial, 240 din invatamatul liceal de zi si cel seral, 345 de la scolile profesionale si pentru copiii cu deficiente si 3 de la scolile postliceale si de maistri.

Merg pe jos zeci
de kilometri

In timp ce unii nu dau doi bani pe educatie, exista copii din mediul rural care ar face orice numai sa nu lipseasca de la ore. Astfel, 5.887 de elevi de la tara fac zilnic pana la 22 de kilometri cu autobuzul pentru a ajunge la scoala. Exista si copii din sate mai indepartate pentru care autoritatile locale nu au pus la dispozitie autobuze pentru transport. Astfel, 184 de copii merge pe jos pana la 10 kilometri pentru a ajunge la cursuri. Desi pierd ore intregi pe drumuri si ajung la scoala aproape extenuati, pentru ei educatia este importanta si sunt constienti ca sansele de a ajunge cineva in viata sunt mult mai mari daca isi finalizeaza cursurile. 16 consilii locale deconteaza transportul elevilor din invatamantul liceal si profesional, iar alte trei au achizitionat autobuze nou-noute pentru transportul lor. Judetul Constanta a fost dotat, in perioada 2001-2004, cu 24 autoturisme pentru transportul scolarilor. Noua dintre acestea au fost cumparate in urma cu cinci ani, iar in 2004 si 2005 s-au facut doar trei noi astfel de achizitii.

Alocatii si burse

In anul scolar anterior s-a observat o scadere a burselor alocate de stat, dar si a numarului de elevi ce beneficiaza de alocatii. Astfel, daca in 2002-2003, statul acorda burse in valoare de 6,8 miliarde lei vechi, in 2003-2004 valoarea totala a acestor a crescut pana la 8,2 miliarde lei vechi, pentru ca in anul scolar 2004-2005, statul sa aloce burse in valoare de numai 3,6 miliarde lei vechi. Peste o suta de mii de elevi beneficiau, in anul scolar 2002-2003 de alocatii. Anul urmator, numarul acestora a scazut la 99 de mii, iar in 2004-2005 a ajuns la 95.865 de elevi, cuantumul sumelor fiind de peste 21 miliarde lei vechi pe intreg judetul. Costurile legate de scolarizarea unui elev din ciclul preprimar se ridica la valoarea de peste 9,4 miloane lei vechi, iar pentru un elev din ciclul primar, la circa 8,17 milioane de lei vechi pe an. Scoala cheltuie cu un elev din ciclul gimnazial peste 14,27 milioane de lei vechi anual, cu unul din cel liceal mai bine de 18 milioane, iar cu un elev din invatamantul profesional, in jur de 9 milioane de lei vechi pe an.

Au plecat sa invete
in strainatate

Anul scolar anterior, 197 de elevi din judetul Constanta au decis sa-si continue studiile in institutiile de invatamant din strainatate. Zece dintre acestia au putut sa plece in urma obtinerii unor burse, iar 36 au plecat impreuna cu familia, pe o perioada determinata. Aproape 40 de elevi au plecat definitiv, majoritatea alegand tari precum Spania sau Italia. Dintre cei care au plecat pentru a studia in alte tari, 96 sunt elevi care au frecventat cursurile unor unitati de invatamant din municipiul Constanta, iar restul de 101 provin din judet. Cei mai multi elevi care au parasit tara sunt din localitatea Ghindaresti (9 copii) si au plecat impreuna cu familia, pe o perioada determinata de timp. Patru dintre ei au plecat in Spania iar alti cinci, in Italia. Sapte elevi constanteni au plecat in Statele Unite ale Americii, patru in Canada, iar restul in tari precum Quatar, Germania, Grecia sau Franta. Acestia au varste cuprinse intre 8 si 17 ani.

Cladiri instabile

Din totalul celor 545 de institutii de invatamant existente in judetul Constanta, 39 au o vechime de peste 100 de ani, 211 au fost construite in urma cu 50 pana la o suta de ani, iar 295 sunt mai noi de 50 de ani. In jur de 40 de cladiri sunt construite numai din piatra, 211 numai din caramida, iar pentru restul s-au folosit materiale de constructii mixte. Dintre cladirile vechi, 52 nu sunt stabile, iar 184 se afla intr-un stadiu satisfacator. Dintre unitatile de invatamant de stat, 295 detin autorizatia sanitara de functionare, iar 256 nu o au, desfasurandu-si activitatea in baza unui plan de masuri de conformare. Toate unitatile de invatamant au curent electric. In 20% dintre acestea s-a realizat redimensionarea si refacerea instalatiilor electrice. In 25 de unitati de invatamant din mediul rural iluminatul natural si artificial este subdimensionat, neasigurandu-se minimum necesar. De asemenea, 51 de scoli de la sate nu au apa, iar alte 17 nu beneficiaza de instalatii sanitare.

Spatii revendicate

In municipiul Constanta se impune construirea sau alocarea de spatii pentru gradinite, situatie creata de perspectiva evacuarii prescolarilor din doua unitati de invatamant. De asemenea, exista gradinite care functioneaza in spatii improprii, in incinta unor scoli. Unele dintre ele functioneaza in apartamente de bloc, la parter. Majoritatea sunt supraaglomerate, iar copiii din grupa de varsta 3-4 ani nu au acces, conform Regulamentului din invatamantul prescolar. Imobilul in care functioneaza Clubul copiilor din Medgidia este revendicat in temeiul Legii nr. 10/2001. Dosarul se afla spre solutionare la Comisia de specialitate din cadrul Ministerului Educatiei si Cercetarii.

Lipsa acuta de
sali de sport

Din cele 545 de unitati de invatamant, doar 291 au baze sportive – 121 in mediul rural si alte 170 in rural. In orasele Constantei exista doar 75 de sali de sport, iar cele din mediul rural au sali doar 17 scoli. Sanatatea mentala depinde si de cea fizica, insa elevii de la sate nu prea au posibilitati pentru a-si desfasura orele de educatie fizica si sport. Peste 150 de unitati de invatamant nu au sali de sport, iar mai bine de trei sferturi nu au terenuri practicabile. Stam destul de prost si la capitolul „cluburi sportive”. Exista doar doua in tot judetul, acestea avand patru sali de sport. Nici una din cele cinci scoli speciale nu are sala de sport.
Printr-o Hotarare a Guvernului Romaniei aprobata in 2002, in judetul Constanta s-a aprobat construirea a 13 sali de sport cu finantare de la Guvernul Romaniei prin Compania Nationala de Investitii. S-au realizat si receptionat 12 sali de sport, iar sala din Eforie este in lucru.
In 2002 s-au inaintat 15 propuneri pentru suplimentarea numarului de sali de sport la Ministerul Constructiilor. Inspectoratul Scolar Judetean Constanta a propus Consiliului Judetean construirea a 15 sali de sport, 10 dintre acestea in mediul rural. Consiliile locale din cinci localitati au atribuit terenul pentru constructie. Printr-un program al Consiliului Municipal Constanta s-au realizat reparatii capitale la complexul "Baza nautica” si la instalatia de termoficare a salii de atletism "Badea Cartan”, care apartin Liceului cu Program Sportiv "N. Rotaru” Constanta.

Ajutoare de la stat

22.284 de elevi cu posibilitati materiale reduse au beneficiat, in anul scolar anterior, de rechizite gratuite. Numarul acestora a scazut comparativ cu anul scolar 2003-2004, cand au nevoie de un astfel de sprijin 22.4000 de elevi. Astfel, anul trecut, au beneficiat de rechizite scolare gratuite 3.039 de elevi din clasele I, 8.660 din clasele II-IV si 10.585 din clasele V-VIII. Prin intermediul Programului Euro 200, peste 240 de elevi au putut, in prima etapa, sa-si achizitioneze un computer, iar in cea de-a doua etapa, 219 elevi au primit sprijinul financiar pentru a-si cumpara un calculator. Alti 2.505 constanteni au beneficiat de Programul de protectie sociala intitulat „Bani de liceu”; 125 de elevi au beneficiat de programe in tabere, finantate de Consiliile locale din Corbu, Istria, Aliman, Harsova, Cumpana, Mangalia si Gradina, iar 40 de elevi din Medgidia au participat la o excursie in Turcia, organizata de Fundatia Umanitara Cultural-Stiintifica „Tuna”.
In concluzie, anul scolar 2004-2005 nu a adus modificari esentiale comparativ cu anii anteriori. Sistemul de invatamant constantean se confrunta cu aceleasi probleme, unele dintre ele – cum ar fi lipsa apei potabile in scolile din mediul rural – fiind chiar ridicole pentru secolul in care traim.

Cele mai citite
Ultima oră
Pe aceeași temă