31.5 C
București
miercuri, 24 iulie 2024
AcasăSpecialInterviu. Ramona Mănescu, ministrul Transporturilor: Nu am certitudinea că au fost aleşi...

Interviu. Ramona Mănescu, ministrul Transporturilor: Nu am certitudinea că au fost aleşi cei mai buni manageri privaţi la companiile din subordine

România Liberă: De ce aţi acceptat nominalizarea pentru funcţia de ministru al Transporturilor?

Ramona Mănescu: Ştiţi foarte bine că timp de şapte ani am fost europarlamentar şi din această poziţie am reuşit în foarte mare măsură, pe de o parte, să îmi creez nişte conexiuni foarte importante care să conteze pentru România, pe de altă parte m-am ocupat de această problematică a fondurilor UE din perspectiva legislatorului european. Experienţa acumulată acolo a fost considerată importantă pentru situaţia în care se află Transporturile.  Ministerul a avut alocarea cea mai mare din fondurile UE şi absorbţia cea mai scăzută şi rezultate puţin vizibile. Provocarea care am acceptat-o este evidentă,  să implementez ceea ce am propovăduit la nivel european.

Consideraţi că e suficientă această experienţă pentru a fi un bun ministru al Transporturilor?

R.M.:Sigur că nu e suficient  dar, vă repet, această experienţă s-ar putea să facă diferenţa faţă de oricine ar fi putut să vină la Ministerul Transporturilor. Nimeni nu se aşteaptă să facem minuni de pe o zi pe alta la nivelul companiilor, instituţiilor din subordine. În schimb, toată lumea se aşteaptă ca pe ultima sută de metri să se întâmple ceva bun în sensul absorbţiei şi a pregătirii unei liste de proiecte prioritare negociate şi agreate cu Comisia Europeană.

La un an de la lansarea managementului privat la stat, mulţi dintre managerii privaţi selectaţi iniţial au plecat de la cârma companiilor subordinea dvs, iar locul lor a fost luat de foşti directori de stat metamorfozaţi în manageri privaţi. Credeţi în acest proiect?

R.M.: Eu cred în acest proiect căci sunt liberală. Modul în care a fost implementat şi realizat acest proiect nu vreau să îl comentez. Este foarte adevărat că există o nemulţumire faţă de performanţele din anumite companii, însă, pe fond, managementul privat e cel care poate aduuce eficientizarea activităţilor în companii.

Ce lipseşte însă acestui management privat pentru a fi de succes?

R.M.: Nu ştiu dacă putem spune că este ceva care îi lipseşte. Poate modul în care a fost implementat nu a fost cel mai fericit mod. Nu aş vrea să comentez măsura în care selecţiile făcută de companiile abilitate au fost fericite sau nu. Fac  o analiză la nivelul tuturor companiilor astfel încât să vedem dacă avem o problemă, daca aceasta este una de credibilitate faţă de partenerii noştri.  Noi în principal ar trebui să fim nemultumiţi de performanţe.

În viitor, veţi răspunde de şoselele naţionale, în timp ce de proiectele de autostrăzi se va ocupa Departamentul de Investiţii a domnului Dan Şova. Daţi exemplul altei ţări unde infrastructura rutieră este divizată la două instituţii de stat.

R.M.:Nu aş putea să vă dau exemplu de ţară în care există această divizare, dar există în România şi trebuie să facem lucrurile să funcţioneze. Tot ce ţine de autoritatea de management ( care este Ministerul Transporturilor pentru fonduri europene de profil – n.r.) trebuie într-adevăr să funcţioneze. Eu, pe segmentul acesta şi nu numai,  lucrez foarte bine cu domnul Şova. Această divizare nu aduce în fond niciun prejudiciu proiectelor care sunt în curs.

Divizarea, anunţată cu aproape un an în urmă întârzie. În calitate de politician aveţi impresia că PSD ţine în şah  PNL, amânând ruperea actualei CNADNR?

R.M.: Încă se lucrează la acest proiect, iar implicaţiile nu sunt politice. Nu există nicio întârziere voită sau intenţionată din partea cuiva.

Când va deveni efectivă această separare?

R.M.: Nu vă pot da un răspuns căci este implicat inclusiv Ministerul Finanţelor pe partea de implicaţii bugetare.

Recent CNADNR a anunţat intenţia sa de a realiza o nouă autostradă, Braşov-Sibiu, la concurenţă cu Piteşti-Sibiu. Avem două proiecte deci şi nicio o autostradă. Credeţi că este posibilă realizarea concomitentă a celor două autostrăzi?

R.M.: Discuţia aceasta am avut-o şi la Bruxelles în urmă cu două săptămâni cu comisarii Johannes Hahn şi Siim Kallas. Noi trebuie să ne realizăm lista de proiecte prioritare care să o agream cu CE, lista de proiecte care să le finanţăm din fonduri UE, fie că vorbim de fonduri de coeziune, fie că vorbim de ”Conecting Europe Facilities”. Sunt două surse de finanţare pe care trebuie să le accesăm neaparat. Dacă ne limităm la fonduri europene am putea realiza doar câteva zeci de kilometri de autostradă în plus. Trebuie să avem o listă de proiecte prioritare, altele decât cele finanţate din fonduri UE, şi din acest punct de vedere putem face şi Piteşti Sibiu şi Sibiu Braşov.

Proiectul unui nou cod rutier  va afecta nu doar automobiliştii, cât şi transportatorii rutieri. Cunoaşteţi propunerile avansate de colegul dvs Radu Stroe, nu vi se par cam dure?

R.M.: Propunerile nu sunt suficient de aspre încât să nu mai avem atâtea accidente. Cred că suntem singura ţară din Europa în care nu se iau măsuri preventive, nu se impune şoferilor profesionişti obligaţia de a conduce defensiv. Ceea ce am vîzut în codul rutier e foarte puţin în comparaţie cu ceea ce se vede în Germania, nemţii sunt mult, mult mai stricţi.

In ultimii ani mare parte a transporturilor feroviare au migrat spre sectorul rutier. Cum vedeţi redresarea acestui sector?

R.M.: Pentru UE prioritară e modernizarea infrastructurii feroviare căci peste tot, nu numai în România, transportul a migrat către rutier. Calea ferată are un mare potenţial şi chiar dacă este în stare mai proastă decât în alte ţări potenţialul există şi trebuie utilizat. O mare parte din proiectele pe calea ferată vor fi din fonduri europene. În momentul în care vom reuşi să implementăm o reformă,  aşa cum a fost ea cerută managementului privat, noi putem accesa fonduri pentru modernizarea infrastructurii feroviare. Este un proiect de lungă durată, nu se va finaliza curând, dar ne va aduce în sfârşit în Europa. Sunt foarte multe situaţii în care România e ocolită pe rutier, căci nu avem foarte multe posibilităţi pentru transportatori, nu avem autostrăzi, drumurile noastre nu sunt ceea ar trebui să fie, iar infrastructura feroviară nu e utilizată. Atât timp cât trenurile nu vor circula cu o viteză suficient de mare, nu putem avea pretenţia să fim în rută pentru transportatori. Eu m-aş concentra mai mult pe feroviar, decât pe rutier.

Cele mai citite
Ultima oră
Pe aceeași temă