4 C
București
marți, 30 noiembrie 2021
AcasăSpecialINTERVIU cu Traian BĂSESCU: Pentru România este vital ca la Chişinău să...

INTERVIU cu Traian BĂSESCU: Pentru România este vital ca la Chişinău să vină un guvern pro Vest, nu pro Moscova

Fostul președinte al României, Traian Băsescu, consideră că actuala conducere a României greșește când nu reacționează față de lupta politică de la Chișinău, deoarece țara noastră poate pierde astfel numeroasele investiții, mai ales umane, pe care le-a făcut la stânga Prutului. Traian Băsescu arată, într-un interviu pentru România liberă că preşedintele Republicii Moldova încearcă să evite acum alegerile anticipate, care ar fi dezastruoase pentru forțele pro-europene, afectate de scandalul miliardului de dolari dispărut din băncile moldovenești. Moldova riscă să se îndrepte tot mai mult spre Moscova.

Comentând situația din România, Traian Băsescu afirmă că guvernul condus de Dacian Cioloș nu este nici pe departe tehnocrat, în Executiv fiind numiți, de fapt, oameni ai partidelor impuși premierului în schimbul susţinerii guvernului în parlament.

România liberă: Sunteţi unul dintre politicienii care au ajutat Republica Moldova în ultimii ani. Cum vedeţi parcursul acestei ţări după desprinderea de URSS?

Traian Băsescu: Dacă ar fi să analizăm ultimii două zeci şi cinci de ani de politică din Republica Moldova, ar fi o boală lungă. Ar fi bine să ne fixăm pe ce este acum şi perspectivele de acum. Există o certitudine. Voronin era un comunist convins. Nu neapărat prorus, pentru că nu a cedat la planul de federalizare al Republicii Moldova propus de Moscova. Mai mult, a respins ideea chiar cu câteva minute înainte ca Putin să se urce în avion, pentru a veni să semneze împreună cu Voronin federalizarea. Totuși, el a fost un comunist antiromân. Clar şi fără dubii.

R.L.: Corupţia în Moldova s-a dezvoltat în mandatele lui.

T.B.: Corupţia a început ca şi în România din vremea regimului comunist, iar corupţia de tip capitalist a început să ia amploare o dată cu mandatul lui. Nu s-a inventat atunci, nici odată cu venirea alianţei pro-europene la putere.

R.L.: Cei 500.000 de cetăţeni români din Republica Moldova ce ar putea aştepta acum?

T.B.: Ei aşteaptă foarte multe, în primul rând un parcurs spre Vest, nu spre Est. Mulţi dintre cei care văd Moldova spre Vest înţeleg prin asta fie să devină membră a UE, fie să se unească cu România. Sunt două nuanţe aici. Comuniştii, stânga moldovenească,  vor fie o relaţie privilegiată cu Moscova, fie să intre în regiunea Euroasiatică.  Şi aici sunt diferenţe de nuanţe. Din păcate, la momentul actual, alegerile le-ar câştiga stânga comunistă. Dodon şi partidul lui Usatîi. De aceea, ce a făcut preşedintele Timoftei, chiar cu preţul unei aparente incosecvenţe în decizii, a fost să evite alegerile anticipate, încercând să mai dea o şansă forţelor proeuropene să îşi revină după acuzaţiile de corupţie legate de miliardul de dolari care a dispărut din băncile moldoveneşti.

R.L.: Ce dezbină aceste forţe proeuropene la ora actuală?

T.B.: În primul rând, este vorba despre lupta pentru putere şi influenţă. Eu ştiu foarte bine discuţiile lor interne despre cine să aibă procurorul general, cine să aibă şeful SIS-ului , cine să aibă şeful internelor, cine să pună pe cei care numesc procurorii în diverse funcţii. Este un târg care în România a fost depăşit demult. Partidele moldoveneşti sunt la nivelul României din anii 1990. La noi, în 2013, s-au negociat funcţiile la nivelul parchetelor, dar nu a fost vorba despre o chestiune de partid, a fost o opţiune de nominalizare în care nu au fost implicate partidele, ci preşedintele şi primul ministru, cei  care aveau atribuţiuni de numire.

R.L.: În viitorul apropiat poate apărea un nou lider sau partid în Republica Moldova care să atragă electoratul?

T.B.: Maia Sandu poate fi o soluţie, mai ales că este susţinută de Dreptate şi Adevăr, acest partid al străzii, dar pentru a exersa puterea Maia Sandu are nevoie ca acest partid format în piaţă, în stradă, să şi câştige alegerile sau să fie partidul cel mai mare. Sondajele din Republica Modova sunt aiurea, dar este foarte clar că această structură a străzii va prinde şi, dacă o transformă în partid, poate fi partidul de dreapta care să substituie şi PD-ul, şi PLDM şi poate şi partidul lui Ghimpu, care acum s-a compromis. Este foarte bine că primarul (Chișinăului – n.r.) Chirtoacă nu s-a amestecat în negocierile de formare a unui guvern pentru Plahotniuc. Există speranţa ca el să preia partidul liberal condus acum de Ghimpu.

R.L.: Va trece guvernul Filip la Chişinău?

T.B.: Guvernul Filip se va forma pentru că au teoretic cel puţin 55 de parlamentari, ceea ce înseamnă suficient să treacă guvernul. Nu va fi un guvern foarte puternic, pentru că susţinerea parlamentară este la limită şi foarte dependentă de Plahotniuc. Riscul major este ca guvernul care va trece prin Parlament să  fie controlat de Plahotniuc, pentru că Filip este omul lui şi nu aş vrea ca intrând vreodată la sediul guvernului să-l găsesc pe Filip în antecameră şi pe Plahotniuc în biroul primului ministru.

R.L.: Există vreo legătură între clasa politică moldovenească şi cea de la Bucureşti?

T.B.: Se pare că dincolo de vizitele oficiale –  am văzut pozele lui Ponta cu Plahotniuc – există susţinerea pe care a dat-o nominalizării acestuia şi furia pe care Ponta a arătat-o pentru că preşedintele Timofti l-a  respins pe Plahotniuc. Și, de ce să nu recunoaştem, mai există chiar şi declaraţia lui Sturza  că sunt politicieni de la Bucureşti şantajaţi de Plahotniuc pentru că le-au plăcut fetiţele de la Chişinău. Eu întrevăd însă desemnarea guvernului de la Chişinău şi apoi Dumnezeu cu mila. Tot un guvern controlat de Plahotniuc, marele gestionar al puterii în Republica Moldova.

R.L.: Cum vedeţi posibilitatea unei unificări a Moldovei cu România?

T.B.: Cu actualii lideri politici nu cred că este posibil. Vorbim de liderii de la Chişinău, pentru că ai noştri ar reacţiona în mod cert pozitiv. Am dubii chiar şi cu Ghimpu că este în mod real unionist. Iohannnis şi guvernul au privit situaţia din Moldova mult prea relaxaţi sau nu au privit-o deloc. Este uşor să spui „nu ne amestecăm în treburile altor state”. Aici nu e vorba de amestec, ci de sprijinul pe care putea să îl dea România în condițiile în care Federația Rusă este extrem de  puternică și în structurile statului moldovean, și în structurile politice, și în societatea moldovenă și în mass media. Nu trebuie să le spui tu politicienilor moldoveni ce au de făcut, că au și ei cap, problema este să contrabalansezi presiunea uriașă pe care Moscova o exercită în deciziile politice de la Chișinău. Ori aici este evident că statul român a făcut un pas uriaș înapoi, ceea ce înseamnă risc major de condamnare a Republicii Moldova de a se întoarce către Moscova.Acest lucru trebuie evitat pentru că, privind harta, avem frontiera cu Ucraina, care este una cu un stat instabil, unde Federaţia Rusă are un cuvânt greu de spus. Dacă şi la frontiera de Est vom un stat, fie el şi Moldova, controlat tot de Moscova, dacă la Chişinău va veni un guvern prorus, în această situaţie Transnistria rămâne doar o dulce amintire. În Marea Neagră, putem vorbi acum despre un imens portavion rusesc aflat la frontierele României. Pentru noi este vital din punct de vedere strategic ca la Chişinău  să vină un guvern pro Vest, nu pro Moscova. Asta doar din punct de vedere strategic. România a investit în românism enorm şi pierderile pot fi uriaşe. Gândiţi-vă că în fiecare an acordăm cinci mii de burse pentru tinerii moldoveni, pentru a stimula tineretul moldovean să afle realitatea despre România, nu cea pe care a servit-o Moscova părinţilor lor. Asta de zece ani, deci vorbim de zeci de mii de  tineri.

R.L.: Vă propun să revenim la scena politică românească. Cum  vi se pare actualul guvern de tehnocraţi de la Bucureşti?

T.B.: Însăşi ideea de tehnocraţi la guvernare este specifică unei ţări bananiere. Domul Curaj (ministrul Educației – n.r.), de exemplu, a reuşit să numească un comitet mai toxic decât cel care a fost. O avem pe doamna Ecaterina Andronescu, care ştim că este o distrugătoare de învăţământ modern şi care probabil va putea citi plagiatele în cheia descoperirilor epocale şi nu a plagiatului ordinar, îl avem pe domnul Pieleanu, un mare ataşat de PSD, avem rectorul SNSPA-ului, de fapt fostul Ştefan Gheorghiu până la urmă. Domnul ministru Curaj a făcut  numiri care nu îmi dau nici o speranţă că acea Comisie va clarifica problema doctoratului lui Tobă (ministrul de Interne – n.r.), a doctoratelor unde îndrumător a fost Oprea.  Vorbim aici în mod deosebit de doctoratele de la Instituţii Militare de Învăţământ.

În acest guvern mai întâlnim oameni ca Vasile Dâncu, asupra căruia cred că s-a făcut o confuzie între strateg  şi om politic. El poate fi un strateg de campanie, aşa cum înţeleg că se autodefineşte. Bine, acum există şi strategi ai eşecului.

R.L.: Vorbim de fapt despre un pact între Liviu Dragnea şi PNL?

T.B.: Categoric da. Cioloş a putut să pună puţini miniştri, de fapt. Tobă a venit dintr-o parte, Dâncu dintr-o parte, Borc dintr-o parte. Deci, oricât ar fi declarat acest guvern ca fiind de tehnocraţi şi oricât ar spune domnul Cioloş că şi-a ales singur miniştrii, nu îl crede nimeni şi orice om raţional nu poate să îl creadă. Cum puteai să îl iei pe Tobă în guvern, dacă ai avut mână liberă să îţi alegi miniştrii.

R.L.: Va rezista domnul Cioloş şi după 2016?

T.B.: Eu cred că da. Nu ştiu şi nu cred că va rezista ca prim ministru, însă cred că fi o figură publică în funcţiile de opţiunile pe care le va avea. Este exclus un nou guvern de tehnocraţi de anul viitor. Nu există nicăieri în Europa, poate doar mici excepţii. Acum ori că pui un aşa zis guvern de tehnocraţi sau că faci un guvern de colonie este acelaşi lucru din punct de vedere democratic.

 

DESPRE AGRICULTURĂ: „Cel mai mare eşec este că dăm înapoi UE 7 miliarde de euro”

R.L.: Care este părerea dumneavoastră despre agricultura românească,  având în vedere că sunteţi fermier?

T.B.: Agricultura românească e în progres. Îmi aduc aminte că pe timpul lui Ceauşescu se lăudau cu 3500 de kilograme de grâu la hectar . Eu, anul trecut, într-un an nu prea grozav la Nana, am scos şase mii de kilograme la hectar. Achim Irimescu este un specialist  bun, care cunoaşte foarte bine relaţiile dintre România şi Bruxelles. Problema este dacă are şi viziunea necesară unui ministru al agriculturii pentru o agricultură care să se dezvolte.

R.L.: Vi se par normale exploataţiile agricole de zeci de mii de hectare din România?

T.B.: Nu cred că există aşa ceva în Occident. Insula Mare a Brăilei, din câte ştiu, este cea mai mare fermă din Europa. Indiferent cine administrează această fermă, ea trebuie păstrată la stat, pentru că este un rezervor de vreme rea, şi noi, ca şi alte ţări, trebuie să asigurăm capacitatea statului de a oferi hrană populaţiei pe timp de criză. Sunt lucruri care ţin de strategie. Eu sper ca ADS-ul să deţină în continuare această suprafaţă, să nu fie vândută la italieni sau la investitori străini care cumpără într-o veselie teren agricol în România. Dacă vorbim despre terenurile din sudul sau vestul ţării, extrem de fertile, ar trebui o politică de stat care să revigoreze agricultura şi mediul rural. Ferme de cincizeci de hectare, concesionate tinerilor şi asta ar asigura revigorarea satului.

În România, putem vorbi despre eşecul legat de infractrustură care s-a petrecut în toate guvernele. Cel mai mare eşec este că dăm înapoi UE 7 miliarde de euro, bani pe care nu am reuşit să îi cheltuim. În principal sunt bani pentru autostrăzi, căi ferate şi mediu. Aceştia sunt pierzătorii.

Eu unul aş fi preferat să avem probleme de iregularităţi,  adică nereguli care la Bruxelles se numesc aşa. Se pot aplica penalităţi pentru asta, între 5 şi 25%. Dacă noi cheltuiam cele şapte miliarde, Bruxelles-ul ne putea lua înapoi un miliard pentru iregularităţi. Dacă se lucra mai repede, mai fără teamă, mai aplicat, cheltuiam aceşti bani. Am preferat să nu avem probleme cu DNA-ul şi să cheltuim bani din bugetul de stat care nu sunt controlaţi de Bruxelles. Astfel, banii pot fi redirecţionați către firme şi primării dedicate. 

 

DESPRE PRESĂ: „Aș vrea o confruntare cu acest Gâdea”

O ţintă, în mandatele dumneavoastră de preşedinte, au fost mogulii de presă din România. V-aţi reconsiderat opiniile ?

Nu, pentru că oricum au apărut alţii, Ghiţă, Guşă. Eu merg la televiziuni pentru că mă invită jurnaliştii şi este vital pentru un politician să comunice. Eu am trăit experienţa în care nu mă primea decât Radu Moraru, la Naşu, şi Dan Diaconescu, pe la OTV. În rest toate televiziunile mă tocau. Este greu pentru un om politc să nu poată comunica şi despre el să se spună doar falsuri, aşa cum face Antena 3 în ce mă priveşte. Eu răspund invitaţiilor jurnaliştilor de la RTV, dar pentru mine Ghiţă este tot un  mogul de teapa lui Voiculescu, doar că din generaţia mai nouă.

O să mergeţi şi la Antena 3?

Mi-e greu să cred că m-aş putea duce, chiar dacă aş vrea o confruntare cu acest Gâdea. Aş vrea o confruntare pentru că la Antena 3 s-a instituit un sistem de tip mafiot. Mafioţii în viaţa reală împuşcă oamenii. Ei merg pe ideea că distrug credibilitatea şi lui şi a familiei.  Seamănă foarte bine cu sistemul mafiot.

Cele mai citite

Maroc a închis granițele! Zeci de români blocați în țară cer ajutor

Autoritățile din Maroc au închis granițele pentru două săptămâni pentru a se proteja de tulpina Omicron. Zeci de români sunt acum blocați în țară...

Barbados a devenit cea mai nouă republică din lume

Barbados a înlăturat-o oficial pe Regina Elisabeta a II-a din funcția de șef al statului și a devenit cea mai nouă republică din lume....

Românii din Africa de Sud revin în țară. Ce știm până acum

Românii din Africa de Sud, blocați de mai multe zile din cauza anulării unor curse aeriene, revin, marți, în țară. Este vorba despre 46...
Ultima oră
Pe aceeași temă