20 C
București
marți, 24 mai 2022
AcasăSpecialInterviu cu Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal: Guvernul PSD are nevoie de...

Interviu cu Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal: Guvernul PSD are nevoie de o ajustare de exact 10 miliarde lei

Președintele Consiliului Fiscal, Ionuț Dumitru, explică, într-un interviu pentru „România liberă“, ce ar trebui să facă PSD pentru a se încadra în deficitul de 3%, convenit cu UE.

RL: Cum stau lucrurile cu execuţia bugetară a anului 2017?
Ionuț Dumitru:
Cel mai important lucru pentru anul 2017 îl constituie măsurile care s-au luat recent de către Parlament şi de către Guvern, de creştere a cheltuielilor. Acestea totalizează circa 1,5% din PIB. Dacă facem calculul, estimarea noastră, în acest moment, pe scenariul de bază pentru anul 2017 este că, dacă nu se mai ia nici o măsură pe venituri sau pe cheltuieli bugetare, în afară de cele luate deja, deficitul bugetar ajunge undeva între 4% şi 4,5%.

Ceea ce este peste ţinta de deficit bugetar maxim UE, de 3%, dincolo de care Comisia Europeană declanşează procedura de deficit bugetar excesiv.
Evident, deficitul acesta estimat este mult prea mare. Trebuie să-l aducem la 3%. Avem nevoie de măsuri de ajustare. Acestea trebuie să fie undeva între 1% şi 1,5% din PIB. Care, apropo, sunt undeva în jur de 10 miliarde de lei (n.n.: cifra vehiculată de Liviu Dragnea). În acest moment, s-au luat următoarele măsuri: 15% – mărirea salariilor din Sănătate şi Educaţie, 20% – mărirea salariilor în administraţia publică locală, mărirea punctului de pensie la 1.000 de lei, cu 5,2%-5, 3%, astfel încât pensia minimă ajunge la 520 de lei, alocaţii mai mari pentru studenţi etc.

Deci trebuie să găsească de unde se mai pot subţia anvelopele bugetului general consolidat, pentru că altfel nu se poate.
Da.

Liviu Dragnea s-a referit la dvs., făcându-vă responsabil, alături de premierul Cioloş, doi miniştri din Cabinetul său şi şeful ANAF, pentru această lipsă de 10-14 miliarde de lei.
Nu comentez atacul în sine, dar pot să vă explic situaţia.

Explicaţi, vă rugăm.

Anul trecut, faţă de a doua rectificare bugetară, execuţia bugetară a arătat venituri totale mai mici cu 13,3 miliarde de lei.  Proporţia cea mai mare, covârşitoare, este din fondurile europene. Faţă de proiectul de buget şi faţă de rectificarea bugetară actuală, veniturile bugetare nu s-au realizat în special pe partea de fonduri europene.

E o veste proastă?

Aceasta nu înseamnă neapărat o veste proastă pentru deficit. Evident, este o veste proastă că nu luăm bani europeni, dar pentru deficit în sine nu înseamnă deloc o veste proastă, ci mai degrabă o veste bună. Veniturile vin în contrapartidă cu cheltu-ielile. Dacă, să zicem, pun în buget un leu pe partea de venituri, trebuie să am pe cheltuieli un leu, plus cofinanţarea. Dacă nu fac acel un leu venituri, pentru că nu trag fonduri europene, nu am nici cheltuiala de un leu, plus cofinanţarea. Deci, dacă nu absorb bani europeni, deficitul este mai mic.

Adică?

Faptul că noi nu am realizat veniturile bugetare anul trecut, în special din fonduri europene, nu înseamnă neapărat că am avut un deficit mai mare. Ba, dimpotrivă, deficitul bugetar este mai mic decât ţinta asumată, de 2,8%. Este 2,6%. Faptul că nu am executat fondurile europene anul trecut, conform bugetului iniţial, nu are nici o relevanţă pentru bugetul anului 2017.

În opinia Consiliului Fiscal, noi am spus că partea de fonduri europene este supraestimată şi că nu se poate estima. Am precizat şi aspectul acesta: că nu are impact pe deficit dacă nu se face. Pe de altă parte, noi, Consiliul Fiscal, nu avizăm bugetul, execuţiile bugetare. Oricum, opinia noastră este doar consultativă şi oricum, am precizat, cu toate ocaziile pe care le-am avut anul trecut, că partea de fonduri europene este posibil să nu se facă.

De ce s-a supraestimat partea de fonduri europene?

Acest lucru a fost făcut de absolut toate guvernele, din anul 2007, de la aderare încoace. Întotdeauna se face calculul astfel, dacă am spaţiu bugetar: cam cât aş putea să atrag fonduri europene maximal? Pun în buget suma aceea, astfel încât să am asigurată în buget cofinanţarea, să nu poată să spună nimeni ulterior: „N-am luat fonduri europene pentru că n-am luat cofinanţarea”. Am bani în buget. Dacă trag fonduri europene, am de unde să iau cofinan-ţare.

Al doilea motiv este că, atunci când a fost nevoie de o ajustare, guvernele au tăiat investiţiile din resurse proprii. Ca să maschez sau măcar să compensez acest fapt, am plusat pe partea de fonduri europene, astfel încât să compensez faptul că nu mai fac investiţii din bugetul propriu, care se văd 100% în deficit, ci din fonduri europene, care se văd doar cu cofinanţare în deficit. Practic, acestea au fost motivele pentru care toate guvernele au supraevaluat partea de fonduri europene şi execuţia a arătat că nu s-a făcut la nivelul programat. 

Cele mai citite

Djokovic are prima șansă la locul 1 ATP, dar și Medvedev și Zverev pot ocupa această poziție după Roland Garros

Djokovic își are soarta în propriile mâini în lupta pentru locul 1, dar și Medvedev și Zverev speră la această poziție.Dacă sârbul va câștigă...

Minciunile războiului, doar din “surse oficiale”

Oare dorește cineva să se afle adevărul despre războiul din Ucraina? Cu siguranță, nu există părți interesate, ci doar acțiuni de propagandă. Cancelariile occidentale...

LIVE UPDATE Metroul circulă cu dificultate, după o defecțiune apărută la un tren

UPDATE, ora 09:56: Secretarul de stat din Ministerul Afacerilor Interne, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență (DSU), Raed Arafat, a declarat că incendiul de...
Ultima oră
Pe aceeași temă