Este atât de simplu ศi de domeniul evidenศei ce s-a întâmplat la Astra Asigurฤri, încât se vede foarte clar aceastฤ implicare a serviciilor, afirmฤ fostul ofiศer al Serviciului Român de Informaศii care a pornit, recent, o serie de dezvฤluiri despre instituศiile de forศฤ din România.
RL: La Timiศoara, recent, directorul SRI, Eduard Hellvig, a declarat cฤ „SRI a încheiat orice legฤturฤ cu trecutul nefast de dinainte de 1989 ศi cฤ întreaga activitate este guvernatฤ de principii ศi valori pe care le respectฤm în orice împrejurare, dintre acestea poate cele mai importante fiind legea ศi securitatea cetฤศeanului“. Credeศi cฤ aศa este, cฤ este sincer ศeful civil al SRI?
Col. (r.) Daniel Dragomir: Eu plec de la premisa de bunฤ-credinศฤ, întotdeauna. ศi n-am motive sฤ mฤ îndoiesc cฤ dl Hellvig nu este sincer. Mai mult decât atât, în ultima perioadฤ observ ศi eu din exterior cฤ acolo (n.red. – la SRI) au loc schimbฤri. ศi în primul rând schimbฤri în bine, mai precis pensionฤrile nu doar ale generalilor ci ศi ale foarte multor oameni din middle management, colonei, lt. colonei, care nu se vฤd din afara Serviciului. Da, cred cฤ dl Hellvig este sincer.
Dar este nevoie de o curฤศire internฤ la SRI, fie cฤ se face prin mecanismele interne, fie cฤ se face împreunฤ cu Comisia de Control a SRI, fie cฤ se face într-un context mai larg, trebuie sฤ existe. Atitudinea mea cu privire la aceastฤ schimbare din interior este urmฤtoarea: nu mai intereseazฤ astฤzi pe nimeni teme de rฤzbunare, n-au cum sฤ-ศi aibฤ locul temele de rฤzbunare. Însฤ trebuie sฤ facem în aศa fel încât sฤ nu se mai întâmple abuzurile care s-au întâmplat. Acesta este scopul demersului meu.
R.L.: Sฤ înศelegem cฤ, dacฤ se va reforma SRI, în sensul dorit de dumneavoastrฤ, aศi putea reveni în cadrul Serviciului?
Cred cฤ este imposibil, deoarece am un dosar pe rolul instanศei de judecatฤ.
R.L: În care aศi putea fi achitat.
Bun, eu vฤ spun care e situaศia astฤzi, pot sฤ vฤ mai adaug, însฤ, cฤ eu voi fi alฤturi de SRI ศi de oricine va fi interesat sฤ afle ce s-a întâmplat acolo. ศi mai ales în demersul Serviciului de a reforma ศi primeni lucrurile, acolo unde pot fi ele reformate.
R.L: Dar cât din acest adevฤr vom putea afla ศi cât din el este cosmetizat?
Eu am ales calea clarฤ, trans-parentฤ ศi democraticฤ. Am fost solicitat de Parlament ศi am spus Comisiei tot ceea ce ศtiam, lucruri care s-au petrecut în SRI în perioada Coldea. Am depus documente ศi am fฤcut descrierea unor evenimente ศi fapte, am indicat persoane ce ar putea fi audiate, toate acestea s-ar putea constitui în probe.
ศi-am ales aceastฤ variantฤ a Comisiei de Control care este singura abilitatฤ de lege sฤ lucreze cu documente clasificate. Niciuna din discuศiile din Comisie nu a fost împotriva SRI. Ci membrii Comisiei sฤ meargฤ sฤ cearฤ detalii despre cele semnalate, în aศa fel încât cei care au fฤcut abuzuri, – dacฤ au fฤcut – sฤ fie traศi la rฤspundere. Iar dacฤ existฤ lacune în legislaศie, ce au permis aceste abuzuri, sฤ fie îndreptate.
R.L.: Aศi vorbit despre culoare ศi despre firme acoperite în perioada Coldea. Ce opinie aveศi despre ce s-a întâmplat cu Astra Asigurฤri, cea mai mare companie de acest gen din România, aflatฤ în competiศie cu cele mai mari companii de profil din Europa.
Eu nu pot sฤ dau nume de firme acoperite. Ce am încercat eu sฤ fac, discutând despre culoare, a fost sฤ arฤt un mecanism. Sฤ arฤt cum s-au fฤcut anumite lucruri din sistem.
Am vฤzut o postare pe FB referitoare la dosarul Romprest, unde este descris un astfel de mecanism ศi în amฤnunt intervenศia serviciilor de informaศii în interiorul unei companii private. Cum s-a ajuns la Parchet ศi cum au fost utilizate aceste canale ศi unelte pentru a determina reacศia autoritฤศilor împotriva unei companii pentru o preluare ostilฤ a unei firme, în acel caz.
Este atât de simplu ศi de -domeniul evidenศei ce s-a întâmplat la Astra Asigurฤri, încât se vede foarte clar aceastฤ implicare a -serviciilor.
R.L.: Astra a fost cea mai mare companie româneascฤ de profil, care a ศi achiziศionat compania AXA Româ-nia, dar acest act comercial a fost întrerupt brutal…
Aici este vorba de implicarea serviciilor de informaศii în mediul economic – luând numai cazul Astra Asigurฤri – chestiune extrem de nocivฤ. Serviciile de informaศii au întotdeauna o manierฤ proprie de a vedea lucrurile, nu neapฤrat prin prisma fostei Securitฤศi, ci prin prisma Serviciului, este o manierฤ etatistฤ.
ศi o manierฤ nefi-reascฤ de a vedea aceste chestiuni. Asta deoarece serviciul de informaศii, când intrฤ în piaศฤ ศi începe sฤ joace – cฤ e vorba de piaศa asigurฤrilor sau piaศa de salubritate – disturbฤ întreaga piaศฤ pentru cฤ îศi foloseศte informaศiile, puterea, conexiunile ศi relaศionฤrile cu justiศia. Pentru cฤ avem protocoale strict secrete cu Justiศia despre care nu ศtim ce conศin. Din acest joc rezultฤ vicierea spaศiului economic ศi victime care pot fi patroni sau firme. Este efectul bulgฤrelui de zฤpadฤ care face multe victime.
R.L.: Existฤ o victimฤ la propriu în acest caz – Dan Grigore Adamescu decedat în timpul detenศiei. Cum comentaศi?
Situaศia mi se pare absolut tragicฤ ศi observฤm în acest caz cฤ, atunci când un om devine ศintฤ, iar statul cu toatฤ greutatea instituศiilor sale – servicii de informaศii, urmฤriri, interceptฤri, filaje, anchete pe culoarele Justiศiei, influenศarea câmpului tactic în zona judecฤtorilor, – ce ศanse mai are un om?!
În acest caz, opinia publicฤ trebuie sฤ înศeleagฤ cฤ lupta împotriva corupศiei s-a vândut sub un pachet de PR foarte pฤgubos, ศi anume cฤ noi, DNA plus SRI, îi luฤm pe bogaศi ศi îi bฤgฤm la puศcฤrie, iar ca rezultat voi veศi avea prosperitate ศi mai ales -satisfacศie. Satisfacศie care pleacฤ dintr-o chestie umanฤ fireascฤ determinatฤ de invidie: sฤ moarฤ ศi capra vecinului!
Însฤ rezultatele sunt: firme distruse, oameni rฤmaศi pe drumuri, oameni care mor în închisoare, prejudicii umflate care aratฤ foarte bine pe hârtie, iar în realitate, când ajung la instanศa de judecatฤ, ele nu existฤ.
R.L.: Cum vedeศi bilanศurile anuale ale DNA?
Pânฤ la urmฤ aceste bilanศuri sunt unele de facturฤ comunistฤ. Sฤ nu vฤ închipuiศi cฤ existฤ pe undeva prin Europa vreun parchet care sฤ iasฤ sฤ facฤ vreun bilanศ în care sฤ se laude câศi oameni a bฤgat la puศcฤrie. Dacฤ vor sฤ facฤ un astfel de bilanศ sฤ vinฤ mai întâi sฤ spun ce prejudicii a acuzat, ศi într-un final în ce proporศie au fost ele recuperate. Eu vorbesc de finalitatea lor în justiศie.
R.L.: „România liberฤ“ a fost o ศintฤ a binomului?
Eu am spus lucrul acesta, toate zonele de media au fost ศinte! Pentru cฤ aceศti oameni nu au avut ศi nu au nici un fel de respect pentru libertatea de exprimare, pentru libertate în general ศi pentru democraศie. ศi vorbesc aici de cele douฤ capete ale binomului, de Coldea ศi de Kövesi. Au încercat sฤ controleze tot, ori când acest control nu funcศiona – ori de ce publicaศie sau TV era vorba – fie încercau sฤ le preia ศi sฤ le subjuge, fie încercau sฤ le distrugฤ.
R.L.: Victor Ponta credeศi cฤ a avut vreun rol legat de presiuni asupra „României libere“ sau asupra lui Dan Adamescu?
Nu voi discuta aici de oameni politici.
R.L.: Punem aceste întrebฤri pentru a înศelege mai profund ce s-a întâmplat dupฤ declaraศiile fฤcute de premierul de atunci, Ponta, la adresa lui Dan Grigore Adamescu ศi a „României libere“. Declaraศii care s-au soldat cu decesul unui om ศi cu un dosar la DNA.
Exact, ศi de aici se observฤ finalmente aceastฤ operaศiune de ศintire. Pentru cฤ deja lucrurile sunt foarte clare, deja nu mai vorbim aici de o acศiune de cฤutare ศi aflare a adevฤrului. Sau de aducere în faศa justiศiei a faptelor. Aici se vede foarte clar cฤ este o chestiune personalฤ pentru cฤ aceศti oameni (n.red. – capii SRI ศi DNA) trateazฤ toate lucrurile astea personal, în loc sฤ le trateze instituศional, cum legea o cerea ศi o cere.
R.L.: Credeศi cฤ episodul Hexi Pharma a fฤcut parte dintr-o luptฤ a SRI cu SIE, cum s-a speculat în media?
Eu aศ vrea sฤ cred cฤ nu e vorba de o rฤfuialฤ sau o reglare de conturi între cele douฤ servicii, aศ vrea sฤ cred cฤ nu e asta. Pentru cฤ altfel ar trebui sฤ extindem discuศia mai mult. Deci pe lângฤ implicarea Serviciului în zona economicฤ ar trebui sฤ existe mai mulศi actori ศi atunci dimensiunea dezastrului ar fi chiar foarte mare.
Ceea ce pot sฤ vฤ spun este cฤ relaศiile, conexiunile patronului -Hexi Pharma cu Serviciul (n.red. – SRI) erau de domeniul evidenศei. Vorbim aici de datele pe care le deศinem: un punct de lucru al unei societฤศi într-o clฤdire a instituศiei (SRI) trebuie sฤ fie aprobat de un mecanism foarte strict. Ori mie nu poate sฤ-mi spunฤ nimeni cฤ n-au ศtiut cฤ exista o relaศie comercialฤ a SRI cu acea companie, companie care este verificatฤ la sânge ca sฤ nu producฤ eventuale daune Serviciului. ศi prezenศa sediului acelei companii într-o clฤdire a SRI, nu o poate nimeni tฤgฤdui cฤ nu s-a ศtiut. S-a ศtiut foarte bine ce s-a fฤcut acolo.
R.L.: Credeศi cฤ Dan Condrea, patronul Hexi Pharma, este mort acum?
Nu pot intra în speculaศii ศi nu sunt omul speculaศiilor. Am încredere în autoritฤศi în sensul cฤ la locul accidentului s-a fฤcut o anchetฤ a Parchetului. Plec din nou de la premiza cฤ lucrurile au fost verificate. N-am de unde sฤ ศtiu dacฤ e mort sau nu.
R.L.: Sunt trusturi de presฤ pe care nu le-aศi nominalizat ศi asupra cฤrora planeazฤ suspiciunea de colaborare cu binomul SRI-DNA?
Existฤ ศi ale zone media pe care nu le-am nominalizat pentru moment. Am vrut sฤ încep prin a arฤta acel culoar media pe care-l ศtiu ศi l-am vฤzut cu ochii mei. ศi încerc sฤ explic oamenilor ca aceศtia sฤ înศeleagฤ cum se petreceau lucrurile. Culoarele media legate de cele de justiศie, se pot vedea prin cazurile concrete de oameni chemaศi la DNA.
Când vorbesc de culoar mฤ refer la acel termen militar când, intrat fiind pe culoar, erai lovit din diverse pฤrศi din umbrฤ pe care le ศtiai sau nu. Pânฤ sฤ ajungฤ omul la DNA ศi pânฤ i se aduceau la cunoศtinศฤ acuzaศiile, pânฤ sฤ semneze primul document de acuzare, în media, pe aceste culoare ศi utilizând aceste unelte, se dฤdeau date din dosar, din interceptฤri etc. Cine fฤcea aceste lucruri? Cineva de sus punea la dispoziศia uneltelor media date care nu aveau caracter public.
Oamenii erau loviศi mediatic, murdฤriศi, în aศa mod încât atunci când se aflau deja în faศa unui judecฤtor acesta avea deja o opinie formatฤ. Sunt celebre motivฤrile arestฤrilor preventive de genul ”opinia publicฤ este încunoศtiinศatฤ de aceste fapte ศi dacฤ statul nu va acศiona ferm, se va lฤsa impresia în opinia publicฤ cฤ statul nu este puternic”.
Se folosea opinia publicului ca temeinicie a arestฤrilor preventive pentru cฤ noul Cod Penal permite acest mod de lucru. Ori opinia publicฤ fusese manipulatฤ prin acest culoar media, dar ศi ca sฤ-l forศeze pe judecฤtor prin aceastฤ presiune mediaticฤ. 99% din motivฤrile instanศelor pentru arestฤrile -preventive se bazau pe acest fapt.
R.L.: Revenind la subiectul Astra Asigurฤri, în media internaศionalฤ au fost devoalate mai multe fapte de luare de mitฤ a companiei KPMG, inclusiv în dosarul Microsoft. KPMG ar fi la baza aศa-numitei „optimizฤri fiscale“, care e de fapt o mitฤ mascatฤ?
Optimizarea fiscalฤ este inventatฤ în exteriorul României. Românii sunt numai vinovaศii de serviciu. În ceea ce priveศte Microsoft, eu am atras atenศia cฤ în acel caz lucrurile sunt foarte grave pe douฤ palie-re.
1. Implicarea companiei-mamฤ americane în chestiunea fraudelor din România a fost pânฤ la cel mai înalt nivel, pânฤ lângฤ unul din adjuncศii lui Bill Gates.
2. În cazul Floricฤ ศi Pescariu lucrurile nu sunt clarificate. Observฤm cฤ acum se trimite în judecatฤ un nou dosar disjuns din cel mare. Dar domnii Floricฤ ศi Pescariu trebuie sฤ dea niศte explicaศii pentru unele legฤturi cel puศin oculte cu binomul; cum de nu au fost întrebaศi nimic timp de 2-3 ani de zile, cum de au rฤmas cu banii ศi au fost consideraศi denunศฤtori de bunฤ credinศฤ, deศi dosarul exista cu mult timp înainte ca ei sฤ aparฤ la DNA? Într-o zi vom afla cine i-a adus pe cei doi la DNA ศi cum s-au fฤcut acele înศelegeri din spatele uศilor închise, ce s-a dat ศi ce s-a luat, ca mitฤ.
R.L.: Cum de Realitatea TV, Mediafax, Astra Asigurฤri au sau au avut ca administrator judiciar ศi/sau special pe KPMG? Astra Asigurฤri chiar a avut ca administrator în insolvenศฤ tot KPMG, cum de este atât de prezentฤ aceastฤ companie pe piaศa din România?
Da, într-adevฤr, aceastฤ chestiune ridicฤ foarte multe semne de întrebare, dar aici cred cฤ instituศiile statului ar trebui sฤ-ศi facฤ datoria.
R.L.: Mai susศineศi în continuare cฤ deputatul Cezar Preda, membru al Comisiei de Control al SRI, ar trebui arestat?
Hotฤrârea 30 din 1993 a Parlamentului României, care stabileศte regulamentul prin care Comisia lucreazฤ, la art. 13-14 spune cฤ toatฤ activitatea Comisiei are caracter ”secret de stat”. Ori dl deputat Cezar Preda a ieศit public ศi a spus o frazฤ cum cฤ eu aศ fi indicat în cadrul audierilor de la Comisie doua persoane: Coldea ศi Dumbravฤ.
Astfel, dl Preda a transmis un mesaj cฤtre alte persoane ”staศi liniศtiศi bฤieศi e vorba numai de cei doi”. Mai mult de atât, a adus în discuศie nominalizarea de cฤtre mine a celor doi. Eu voi sesiza Comisia ศi voi arฤta cฤ dl Preda cf. art. 297 ศi 303 NCP, se încadreazฤ la abuz în serviciu ศi la divulgarea de secrete de stat gestionând ilegal informaศiile vehiculate în Comisie. Voi cere organelor abilitate sฤ i-a mฤsurile care se impun cu dl deputat Preda. De ce am spus cฤ trebuie arestat? Pentru cฤ eu am fost arestat, acuzat fiind de aceastฤ ultimฤ infracศiune, divulgare de informaศii clasificate!
Eu am stat 6 luni ศi jumฤtate arestat pentru acest motiv la cererea DNA. Ulterior, la fond, am fost achitat pentru aceastฤ infracศiune, acum dosarul fiind în apel.
Când un cetฤศean oarecare este acuzat de divulgare de informaศii clasificate este imediat arestat, iar când dl Preda iese public ศi divulgฤ informaศii secrete de stat, nu pฤศeศte nimic. Nu mi se pare normal.
R.L.: Din ce am vฤzut în media, noi am înศeles cฤ sunteศi decorat de CIA pe chestiuni ANTITERO cu cea mai înaltฤ distincศie militarฤ a SUA rezervatฤ strฤinilor. Care e numele decoraศiei?
Decoraศia pe care am pri-mit-o din partea autoritฤศilor americane nu este una publicฤ.
R.L.: Având în rฤspundere ani de zile sectorul AntiTero, ne puteศi spune ce s-a petrecut la 24 ianuarie 2006 în timpul festivitฤศilor prilejuite de Unirea Principatelor la Focศani? Atunci, în hidrantul Prefecturii Vrancea s-ar fi gฤsit un dispozitiv explozibil artizanal în timpul vizitei preศedintelui Traian Bฤsescu. Fapt confirmat de consilierul prezidenศial cu probleme de siguranศฤ naศionalฤ, Sergiu Medar.
A existat într-adevฤr un eveniment pe zona antiteroristฤ, echipele de specialiศti pirotehniศti s-au ocupat de caz, acestea ne fiind în subordinea mea la acea datฤ. Cred cฤ ancheta DIICOT s-a derulat destul de bine, iar Serviciul a furnizat anchetei tot ce avea ca informaศii, nu ศtiu mai mult.
R.L.: De ce credeศi cฤ a fost amplasat ศi de cฤtre cine acel dispozitiv explozibil? Avea scopul sฤ-l intimideze pe preศedintele României?
Nu ศtiu ce sฤ vฤ spun, nu intru în zona speculaศiilor.
R.L.: Care este cea mai gravฤ ameninศare la adresa siguranศei naศionale a României astฤzi?
Cea mai gravฤ ameninศare vine din zona asta de terorism. A trecut neobservat faptul cฤ din ce în ce mai multe grupuri de migranศi se îndreaptฤ spre acest coridor românesc. Dacฤ pânฤ acum am avut parte de siguranศฤ ศi liniศte în aceastฤ ศarฤ este pentru cฤ serviciile de informaศii implicate în zona AntiTero, ศi-n special SRI, -ศi-au fฤcut treaba foarte bine. ศi gândiศi-vฤ cฤ acest lucru s-a petrecut în timp ce SRL- Coldea cฤtre zone, – care le vedem acum – care nu ศineau de loc de interesul naศional, ศineau mai mult de interesul personal.
Gândiศi-vฤ câte resurse materiale ศi umane s-au alocat aศa-zisei ”lupte anticorupศie”, timp în care adevฤratele ameninศฤri la siguranศa naศionalฤ n-au fost tratate cum trebuie. Ori astฤzi vedem cฤ numai datoritฤ profesionalismului oamenilor implicaศi în bฤtฤlia antitero am reuศit sฤ ศinem lucrurile sub control. Însฤ actualmente avem în faศฤ o ameninศare foarte mare: traseele ศi coridoarele care vin din Mediterana, Turcia sau Balcani ศi merg cฤtre Occident, se mutฤ constant cฤtre România. Aceste trasee converg cu cele ale crimei organizate, trafic de persoane, ศigฤri, droguri etc. Ori partenerii noศtri occidentali îศi dau seama de aceastฤ ameninศare.
R.L.: De unde mai concret vine ameninศarea?
Practic dupฤ 2003, dupฤ cฤderea Bagdadului, gruparea ISIS revine în forศฤ extrฤgându-ศi puterea din fosta Al-Qaida. Dupฤ luptele din 2003-2004 de la Fallujah, s-a reuศit blocarea acestei organizaศii în Irak, existând la acea vreme un aflux de migranศi numit generic BLEED OUT. În acest bleed out au pฤrฤsit Irakul mulศi luptฤtori Al-Qaida ajungând pe diferite rute în Europa Occidentalฤ.
Acelaศi fenomen se petrece astฤzi, dar care este de 100 de ori mai periculos deoarece forศele Statului Islamic sunt mult mai bine pregฤtite. Iar forศele sunt compuse ศi din cetฤศeni purtฤtori de paศapoarte ale unor ศฤri occidentale ศi care nu se supun controlului la frontiere. Aceศti luptฤtori sunt buni cunoscฤtori ai tehnicilor contrainformative occidentale ศi beneficiazฤ de resurse financiare foarte mari, rezultate din vânzarea petrolului.
Faptul cฤ România rฤmâne un partener activ al serviciilor antitero occidentale face din ศara noastrฤ o ศintฤ.
Într-adevฤr, ศintele de imagine sunt cele din ศฤrile vestice: Anglia, Franศa, Spania. Dar sฤ nu vฤ imaginaศi cฤ, dacฤ apare o ศintฤ de oportunitate, ea nu va fi folositฤ de aceศti luptฤtori. Ori vin ศi spun cฤ SRI trebuie întฤrit în aceastฤ zonฤ ศi sฤ revinฤ în limitele activitฤศilor sale constituศionale. Cele importante pentru siguranศa naศionalฤ ศi pentru siguranศa cetฤศeanului român: zona AntiTero, zona criminalitฤศii transfrontaliere. ศi totodatฤ, sฤ uite de metehnele trecutului cum sunt implicarea în jocurile politice, economice ศi în jocurile subterane de orice fel. Aceastฤ clicฤ pe care o conduc Coldea ศi Kvesi a fฤcut mult rฤu României.
R.L.: Cum vฤ explicaศi cฤ aceastฤ „clicฤ“ – cum o numiศi este ศi a fost susศinutฤ de ambasadorii ศฤrilor occidentale, mai cu seamฤ de cel al SUA, Hans Klemm?
Excelenศa Sa dl ambasador Klemm a fost numit de o administraศie politicฤ democratฤ a USA. Iar una din întrebฤrile ce trebuie puse este: politica actualฤ a României este stabilitฤ de cฤtre actuala Administraศie Trump sau de cฤtre alte cercuri? Eu spun cฤ pentru moment sunt alte cercuri în special din zona Departamentului de Stat al SUA, care sunt cercuri cu oameni vechi. Situaศia din SUA este similarฤ cu cea din România: Trump se luptฤ, la rândul sฤu, cu un stat paralel ศi cu o clicฤ. Preศedintele Trump realizeazฤ cฤ în interiorul serviciilor de informaศii au existat interese care n-au fost ale ศฤrii, deci situaศia e similarฤ cu a României. Dar eu sunt optimist ศi cred cฤ lucrurile vor evolua pozitiv.
R.L.: Credeศi cฤ fostul ศef SIE Cฤtฤlin Harnagea are dreptate când afirmฤ cฤ suntem în situaศia Mexicului, unde FBI ศi-a plantat oameni în instituศiile statului pentru a-ศi atinge scopurile?
Ar fi foarte grav dacฤ ar fi aศa. Dacฤ afirmaศiile dlui director Harnagea ar fi adevฤrate, ar fi cu adevฤrat o mare problemฤ de siguranศฤ naศionalฤ. Ce ศtiu este cฤ aceastฤ cooperare a SRI cu toate serviciile occidentale este foarte bunฤ ศi este vitalฤ pentru statul român. Securitatea naศionalฤ nu se mai poate face în lumea de azi ca pe timpul lui Ceauศescu. Ori apฤrarea statului român nu se poate face astฤzi decât prin aceste parteneriate.
Nu cred cฤ CIA ศi FBI se implicฤ în chestiuni de justiศie. Însฤ cooperarea pe zona prevenirii ameninศฤrilor la adresa securitฤศii naศionale a României cu aceste servicii este una extrem de dezvoltatฤ ศi necesarฤ.
R.L. Sunteศi ofiศer acoperit al vreunui serviciu de informaศii strฤin?
NU.
R.L.: Vฤ consideraลฃi o ลฃintฤ în acest moment?
Bineînศeles cฤ sunt o ศintฤ.
R.L.: Vฤ temeศi pentru viaศa dvs.?
NU.