23.1 C
Bucureศ™ti
miercuri, 9 octombrie 2024
AcasฤƒSpecialInterviu cu Daniel Dragomir, col. (r) SRI: Cรขnd un om devine ศ›intฤƒ...

Interviu cu Daniel Dragomir, col. (r) SRI: Cรขnd un om devine ศ›intฤƒ a statului, nu mai are nicio ศ™ansฤƒ

Este atât de simplu ศ™i de domeniul evidenศ›ei ce s-a întâmplat la Astra Asigurฤƒri, încât se vede foarte clar aceastฤƒ implicare a serviciilor, afirmฤƒ fostul ofiศ›er al Serviciului Român de Informaศ›ii care a pornit, recent, o serie de dezvฤƒluiri despre instituศ›iile de forศ›ฤƒ din România.

RL:  La Timiศ™oara, recent, directorul SRI,  Eduard Hellvig, a declarat cฤƒ „SRI a încheiat orice legฤƒturฤƒ cu trecutul nefast de dinainte de 1989 ศ™i cฤƒ întreaga activitate este guvernatฤƒ de principii ศ™i valori pe care le respectฤƒm în orice împrejurare, dintre acestea poate cele mai importante fiind legea ศ™i securitatea cetฤƒศ›eanului“. Credeศ›i cฤƒ aศ™a este, cฤƒ este sincer ศ™eful civil al SRI?

Col.  (r.) Daniel Dragomir:  Eu plec de la premisa de bunฤƒ-credinศ›ฤƒ, întotdeauna. ศ˜i n-am motive sฤƒ mฤƒ îndoiesc cฤƒ dl Hellvig nu este sincer. Mai mult decât atât, în ultima perioadฤƒ observ ศ™i eu din exterior cฤƒ acolo (n.red. – la SRI) au loc schimbฤƒri. ศ˜i în primul rând schimbฤƒri în bine, mai precis pensionฤƒrile nu doar ale generalilor ci ศ™i ale foarte multor oameni din middle management, colonei, lt. colonei, care nu se vฤƒd din afara Serviciului. Da, cred cฤƒ dl Hellvig este sincer.

Dar este nevoie de o curฤƒศ›ire internฤƒ la SRI, fie cฤƒ se face prin mecanismele interne, fie cฤƒ se face împreunฤƒ cu Comisia de Control a SRI, fie cฤƒ se face într-un context mai larg, trebuie sฤƒ existe. Atitudinea mea cu privire la aceastฤƒ schimbare din interior este urmฤƒtoarea: nu mai intereseazฤƒ astฤƒzi pe nimeni teme de rฤƒzbunare, n-au cum sฤƒ-ศ™i aibฤƒ locul temele de rฤƒzbunare. Însฤƒ trebuie sฤƒ facem în aศ™a fel încât sฤƒ nu se mai întâmple abuzurile care s-au întâmplat. Acesta este scopul demersului meu.

R.L.: Sฤƒ înศ›elegem cฤƒ, dacฤƒ se va reforma SRI, în sensul dorit de dumneavoastrฤƒ, aศ›i putea reveni în cadrul Serviciului?
Cred cฤƒ este imposibil, deoarece am un dosar pe rolul instanศ›ei de judecatฤƒ. 

R.L: În care aศ›i putea fi achitat. 
Bun, eu vฤƒ spun care e situaศ›ia astฤƒzi, pot sฤƒ vฤƒ mai adaug, însฤƒ, cฤƒ eu voi fi alฤƒturi de SRI ศ™i de oricine va fi interesat sฤƒ afle ce s-a întâmplat acolo. ศ˜i mai ales în demersul Serviciului de a reforma ศ™i primeni lucrurile, acolo unde pot fi ele reformate.

R.L: Dar cât din acest adevฤƒr vom putea afla ศ™i cât din el este cosmetizat?
Eu am ales calea clarฤƒ, trans-parentฤƒ ศ™i democraticฤƒ. Am fost solicitat de Parlament ศ™i am spus Comisiei tot ceea ce ศ™tiam, lucruri care s-au petrecut în SRI în perioada Coldea. Am depus documente ศ™i am fฤƒcut descrierea unor evenimente ศ™i fapte, am indicat persoane ce ar putea fi audiate, toate acestea s-ar putea constitui în probe.

ศ˜i-am ales aceastฤƒ variantฤƒ a Comisiei de Control care este singura abilitatฤƒ de lege sฤƒ lucreze cu documente clasificate. Niciuna din discuศ›iile din Comisie nu a fost împotriva SRI. Ci membrii Comisiei sฤƒ meargฤƒ sฤƒ cearฤƒ detalii despre cele semnalate, în aศ™a fel încât cei care au fฤƒcut abuzuri, – dacฤƒ au fฤƒcut – sฤƒ fie traศ™i la rฤƒspundere. Iar dacฤƒ existฤƒ lacune în legislaศ›ie, ce au permis aceste abuzuri, sฤƒ fie îndreptate.

R.L.: Aศ›i vorbit despre culoare ศ™i despre firme acoperite în perioada Coldea. Ce opinie aveศ›i despre ce s-a întâmplat cu Astra Asigurฤƒri, cea mai mare companie de acest gen din România, aflatฤƒ în competiศ›ie cu cele mai mari companii de profil din Europa.
Eu nu pot sฤƒ dau nume de firme acoperite. Ce am încercat eu sฤƒ fac, discutând despre culoare, a fost sฤƒ arฤƒt un mecanism. Sฤƒ arฤƒt cum s-au fฤƒcut anumite lucruri din sistem. 

Am vฤƒzut o postare pe FB referitoare la dosarul Romprest, unde este descris un astfel de mecanism ศ™i în amฤƒnunt intervenศ›ia serviciilor de informaศ›ii în interiorul unei companii private. Cum s-a ajuns la Parchet ศ™i cum  au fost utilizate aceste canale ศ™i unelte pentru a determina reacศ›ia autoritฤƒศ›ilor împotriva unei companii pentru  o preluare ostilฤƒ a unei firme, în acel caz. 

Este atât de simplu ศ™i de -domeniul evidenศ›ei ce s-a întâmplat la Astra Asigurฤƒri, încât se vede foarte clar aceastฤƒ implicare a -serviciilor.  

R.L.: Astra a fost cea mai mare companie româneascฤƒ de profil, care a ศ™i achiziศ›ionat compania AXA Româ-nia, dar acest act comercial a fost întrerupt brutal…
Aici este vorba de implicarea serviciilor de informaศ›ii în mediul economic – luând numai cazul Astra Asigurฤƒri – chestiune extrem de nocivฤƒ. Serviciile de informaศ›ii au întotdeauna o manierฤƒ proprie de a vedea lucrurile,  nu neapฤƒrat prin prisma fostei Securitฤƒศ›i, ci prin prisma Serviciului, este o manierฤƒ etatistฤƒ.

ศ˜i o manierฤƒ nefi-reascฤƒ de a vedea aceste chestiuni. Asta deoarece serviciul de informaศ›ii, când intrฤƒ în piaศ›ฤƒ ศ™i începe sฤƒ joace – cฤƒ e vorba de piaศ›a asigurฤƒrilor sau piaศ›a de salubritate – disturbฤƒ întreaga piaศ›ฤƒ pentru cฤƒ îศ™i foloseศ™te informaศ›iile, puterea, conexiunile ศ™i relaศ›ionฤƒrile cu justiศ›ia. Pentru cฤƒ avem protocoale strict secrete cu Justiศ›ia despre care nu ศ™tim ce conศ›in.  Din acest joc rezultฤƒ vicierea spaศ›iului economic ศ™i victime care pot fi patroni sau firme. Este efectul bulgฤƒrelui de zฤƒpadฤƒ care face multe victime.

R.L.: Existฤƒ o victimฤƒ la propriu în acest caz – Dan Grigore Adamescu decedat în timpul detenศ›iei. Cum comentaศ›i?
Situaศ›ia mi se pare absolut tragicฤƒ ศ™i observฤƒm în acest caz cฤƒ, atunci când un om devine ศ›intฤƒ, iar statul cu toatฤƒ greutatea instituศ›iilor sale – servicii de informaศ›ii, urmฤƒriri, interceptฤƒri, filaje, anchete pe culoarele Justiศ›iei, influenศ›area câmpului tactic în zona judecฤƒtorilor, – ce ศ™anse mai are un om?!

În acest caz, opinia publicฤƒ trebuie sฤƒ înศ›eleagฤƒ cฤƒ lupta împotriva corupศ›iei s-a vândut sub un pachet de PR foarte pฤƒgubos, ศ™i anume cฤƒ noi, DNA plus SRI, îi luฤƒm pe bogaศ›i ศ™i îi bฤƒgฤƒm la puศ™cฤƒrie, iar ca rezultat voi veศ›i avea prosperitate ศ™i mai ales -satisfacศ›ie. Satisfacศ›ie care pleacฤƒ dintr-o chestie umanฤƒ fireascฤƒ determinatฤƒ de invidie: sฤƒ moarฤƒ ศ™i capra vecinului!

Însฤƒ rezultatele sunt: firme distruse, oameni rฤƒmaศ™i pe drumuri, oameni care mor în închisoare, prejudicii umflate care aratฤƒ foarte bine pe hârtie, iar în realitate, când ajung la instanศ›a de judecatฤƒ, ele nu existฤƒ. 

R.L.: Cum vedeศ›i bilanศ›urile anuale ale DNA?
Pânฤƒ la urmฤƒ aceste bilanศ›uri sunt unele de facturฤƒ comunistฤƒ. Sฤƒ nu vฤƒ închipuiศ›i cฤƒ existฤƒ pe undeva prin Europa vreun parchet care sฤƒ iasฤƒ sฤƒ facฤƒ vreun bilanศ› în care sฤƒ se laude câศ›i oameni a bฤƒgat la puศ™cฤƒrie. Dacฤƒ vor sฤƒ facฤƒ un astfel de bilanศ› sฤƒ vinฤƒ mai întâi sฤƒ spun ce prejudicii a acuzat, ศ™i într-un final în ce proporศ›ie au fost ele recuperate. Eu vorbesc de finalitatea lor în justiศ›ie. 

R.L.: „România liberฤƒ“ a fost o ศ›intฤƒ a binomului?
Eu am spus lucrul acesta, toate zonele de media au fost ศ›inte! Pentru cฤƒ aceศ™ti oameni nu au avut ศ™i nu au nici un fel de respect pentru libertatea de exprimare, pentru libertate în general ศ™i pentru democraศ›ie. ศ˜i vorbesc aici de cele douฤƒ capete ale binomului, de Coldea ศ™i de Kövesi. Au încercat sฤƒ controleze tot, ori când acest control nu funcศ›iona – ori de ce publicaศ›ie sau TV era vorba – fie încercau sฤƒ le preia ศ™i sฤƒ le subjuge, fie încercau sฤƒ le distrugฤƒ.

R.L.: Victor Ponta credeศ›i cฤƒ a avut vreun rol legat de presiuni asupra „României libere“ sau asupra lui Dan Adamescu?
Nu voi discuta aici de oameni politici.

R.L.: Punem aceste întrebฤƒri pentru a înศ›elege mai profund ce s-a întâmplat dupฤƒ declaraศ›iile fฤƒcute de premierul de atunci, Ponta, la adresa lui Dan Grigore Adamescu ศ™i a „României libere“. Declaraศ›ii care s-au soldat cu decesul unui om ศ™i cu un dosar la DNA.

Exact, ศ™i de aici se observฤƒ finalmente aceastฤƒ operaศ›iune de ศ›intire. Pentru cฤƒ deja lucrurile sunt foarte clare, deja nu mai vorbim aici de o acศ›iune de cฤƒutare ศ™i aflare a adevฤƒrului. Sau de aducere în faศ›a justiศ›iei a faptelor. Aici se vede foarte clar cฤƒ este o chestiune personalฤƒ pentru cฤƒ aceศ™ti oameni (n.red. – capii SRI ศ™i DNA) trateazฤƒ toate lucrurile astea personal, în loc sฤƒ le trateze instituศ›ional, cum legea o cerea ศ™i o cere.

R.L.: Credeศ›i cฤƒ episodul Hexi Pharma a fฤƒcut parte dintr-o luptฤƒ a SRI cu SIE, cum s-a speculat în media?
Eu aศ™ vrea sฤƒ cred cฤƒ nu e vorba de o rฤƒfuialฤƒ sau o reglare de conturi între cele douฤƒ servicii, aศ™ vrea sฤƒ cred cฤƒ nu e asta. Pentru cฤƒ altfel ar trebui sฤƒ extindem discuศ›ia mai mult. Deci pe lângฤƒ implicarea Serviciului în zona economicฤƒ ar trebui sฤƒ existe mai mulศ›i actori ศ™i atunci dimensiunea dezastrului ar fi chiar foarte mare.

Ceea ce pot sฤƒ vฤƒ spun este cฤƒ relaศ›iile, conexiunile patronului -Hexi Pharma cu Serviciul (n.red. – SRI) erau de domeniul evidenศ›ei. Vorbim aici de datele pe care le deศ›inem: un punct de lucru al unei societฤƒศ›i într-o clฤƒdire a instituศ›iei (SRI) trebuie sฤƒ fie aprobat de un mecanism foarte strict. Ori mie nu poate sฤƒ-mi spunฤƒ nimeni cฤƒ n-au ศ™tiut cฤƒ exista o relaศ›ie comercialฤƒ a SRI cu acea companie, companie care este verificatฤƒ la sânge ca sฤƒ nu producฤƒ eventuale daune Serviciului. ศ˜i prezenศ›a sediului acelei companii într-o clฤƒdire a SRI, nu o poate nimeni tฤƒgฤƒdui cฤƒ nu s-a ศ™tiut. S-a ศ™tiut foarte bine ce s-a fฤƒcut acolo.

R.L.: Credeศ›i cฤƒ Dan Condrea, patronul Hexi Pharma, este mort acum?
Nu pot intra în speculaศ›ii ศ™i nu sunt omul speculaศ›iilor. Am încredere în autoritฤƒศ›i în sensul cฤƒ la locul accidentului s-a fฤƒcut o anchetฤƒ a Parchetului. Plec din nou de la premiza cฤƒ lucrurile au fost verificate. N-am de unde sฤƒ ศ™tiu dacฤƒ e mort sau nu.

R.L.: Sunt trusturi de presฤƒ pe care nu le-aศ›i nominalizat ศ™i asupra cฤƒrora planeazฤƒ suspiciunea de colaborare cu binomul SRI-DNA?
Existฤƒ ศ™i ale zone media pe care nu le-am nominalizat pentru moment. Am vrut sฤƒ încep prin a arฤƒta acel culoar media pe care-l ศ™tiu ศ™i l-am vฤƒzut cu ochii mei. ศ˜i încerc sฤƒ explic oamenilor ca aceศ™tia sฤƒ înศ›eleagฤƒ cum se petreceau lucrurile. Culoarele media legate de cele de justiศ›ie, se pot vedea prin cazurile concrete de oameni chemaศ›i la DNA.

Când vorbesc de culoar mฤƒ refer la acel termen militar când, intrat fiind pe culoar, erai lovit din diverse pฤƒrศ›i din umbrฤƒ pe care le ศ™tiai sau nu. Pânฤƒ sฤƒ ajungฤƒ omul la DNA ศ™i pânฤƒ i se aduceau la cunoศ™tinศ›ฤƒ acuzaศ›iile, pânฤƒ sฤƒ semneze primul document de acuzare, în media, pe aceste culoare ศ™i utilizând aceste unelte, se dฤƒdeau date din dosar, din interceptฤƒri etc. Cine fฤƒcea aceste lucruri? Cineva de sus punea la dispoziศ›ia uneltelor media date care nu aveau caracter public. 

Oamenii erau loviศ›i mediatic, murdฤƒriศ›i, în aศ™a mod încât atunci când se aflau deja în faศ›a unui judecฤƒtor acesta avea deja o opinie formatฤƒ. Sunt celebre motivฤƒrile arestฤƒrilor preventive de genul ”opinia publicฤƒ este încunoศ™tiinศ›atฤƒ de aceste fapte ศ™i dacฤƒ statul nu va acศ›iona ferm, se va lฤƒsa impresia în opinia publicฤƒ cฤƒ statul nu este puternic”.

Se folosea opinia publicului ca temeinicie a arestฤƒrilor preventive pentru cฤƒ noul Cod Penal permite acest mod de lucru. Ori opinia publicฤƒ fusese manipulatฤƒ prin acest culoar media, dar ศ™i ca sฤƒ-l forศ›eze pe judecฤƒtor prin aceastฤƒ presiune mediaticฤƒ. 99% din motivฤƒrile instanศ›elor pentru arestฤƒrile -preventive se bazau pe acest fapt. 

R.L.: Revenind la subiectul Astra Asigurฤƒri, în media internaศ›ionalฤƒ au fost devoalate mai multe fapte de luare de mitฤƒ a companiei KPMG, inclusiv în dosarul Microsoft. KPMG ar fi la baza aศ™a-numitei „optimizฤƒri fiscale“, care e de fapt o mitฤƒ mascatฤƒ?
Optimizarea fiscalฤƒ este inventatฤƒ în exteriorul României. Românii sunt numai vinovaศ›ii de serviciu. În ceea ce priveศ™te Microsoft, eu am atras atenศ›ia cฤƒ în acel caz lucrurile sunt foarte grave pe douฤƒ palie-re.

1. Implicarea companiei-mamฤƒ americane în chestiunea fraudelor din România a fost pânฤƒ la cel mai înalt nivel, pânฤƒ lângฤƒ unul din adjuncศ›ii lui Bill Gates.

2. În cazul Floricฤƒ ศ™i Pescariu lucrurile nu sunt clarificate. Observฤƒm cฤƒ acum se trimite în judecatฤƒ un nou dosar disjuns din cel mare. Dar domnii Floricฤƒ ศ™i Pescariu trebuie sฤƒ dea niศ™te explicaศ›ii pentru unele legฤƒturi cel puศ›in oculte cu binomul; cum de nu au fost întrebaศ›i nimic timp de 2-3 ani de zile, cum de au rฤƒmas cu banii ศ™i au fost consideraศ›i denunศ›ฤƒtori de bunฤƒ credinศ›ฤƒ, deศ™i dosarul exista cu mult timp înainte ca ei sฤƒ aparฤƒ la DNA? Într-o zi vom afla cine i-a adus pe cei doi la DNA ศ™i cum s-au fฤƒcut acele înศ›elegeri din spatele uศ™ilor închise, ce s-a dat ศ™i ce s-a luat, ca mitฤƒ.

R.L.: Cum de Realitatea TV, Mediafax, Astra Asigurฤƒri au sau au avut ca administrator judiciar ศ™i/sau special pe KPMG? Astra Asigurฤƒri chiar a avut ca administrator în insolvenศ›ฤƒ tot KPMG, cum de este atât de prezentฤƒ aceastฤƒ companie pe piaศ›a din România?
Da, într-adevฤƒr, aceastฤƒ chestiune ridicฤƒ foarte multe semne de întrebare, dar aici cred cฤƒ instituศ›iile statului ar trebui sฤƒ-ศ™i facฤƒ datoria.

R.L.: Mai susศ›ineศ›i în continuare cฤƒ deputatul Cezar Preda, membru al Comisiei de Control al SRI, ar trebui arestat?
Hotฤƒrârea 30 din 1993 a Parlamentului României, care stabileศ™te regulamentul prin care Comisia lucreazฤƒ, la art. 13-14 spune cฤƒ toatฤƒ activitatea Comisiei are caracter ”secret de stat”. Ori dl  deputat Cezar Preda a ieศ™it public ศ™i a spus o frazฤƒ cum cฤƒ eu aศ™ fi indicat în cadrul audierilor de la Comisie doua persoane: Coldea ศ™i Dumbravฤƒ.

Astfel, dl Preda a transmis un mesaj cฤƒtre alte persoane ”staศ›i liniศ™tiศ›i bฤƒieศ›i e vorba numai de cei doi”. Mai mult de atât, a adus în discuศ›ie nominalizarea de cฤƒtre mine a celor doi. Eu voi sesiza Comisia ศ™i voi arฤƒta cฤƒ dl Preda cf. art. 297 ศ™i 303 NCP, se încadreazฤƒ la abuz în serviciu ศ™i la divulgarea de secrete de stat gestionând ilegal informaศ›iile vehiculate în Comisie. Voi cere organelor abilitate sฤƒ i-a mฤƒsurile care se impun cu dl deputat Preda. De ce am spus cฤƒ trebuie arestat? Pentru cฤƒ eu am fost arestat, acuzat fiind de aceastฤƒ ultimฤƒ infracศ›iune, divulgare de informaศ›ii clasificate!

 Eu am stat 6 luni ศ™i jumฤƒtate arestat pentru acest motiv la cererea DNA. Ulterior, la fond, am fost achitat pentru aceastฤƒ infracศ›iune, acum dosarul fiind în apel.

Când un cetฤƒศ›ean oarecare este acuzat de divulgare de informaศ›ii clasificate este imediat arestat, iar când dl Preda iese public ศ™i divulgฤƒ informaศ›ii secrete de stat, nu pฤƒศ›eศ™te nimic. Nu mi se pare normal.

R.L.: Din ce am vฤƒzut în media, noi am înศ›eles cฤƒ sunteศ›i decorat de CIA pe chestiuni ANTITERO cu cea mai înaltฤƒ distincศ›ie militarฤƒ a SUA rezervatฤƒ strฤƒinilor. Care e numele decoraศ›iei?
Decoraศ›ia pe care am pri-mit-o din partea autoritฤƒศ›ilor americane nu este una publicฤƒ.

R.L.: Având în rฤƒspundere ani de zile sectorul AntiTero, ne puteศ›i spune ce s-a petrecut la 24 ianuarie 2006 în timpul festivitฤƒศ›ilor prilejuite de Unirea Principatelor la Focศ™ani? Atunci, în hidrantul Prefecturii Vrancea s-ar fi gฤƒsit un dispozitiv explozibil artizanal în timpul vizitei preศ™edintelui Traian Bฤƒsescu. Fapt confirmat de consilierul prezidenศ›ial cu probleme de siguranศ›ฤƒ naศ›ionalฤƒ, Sergiu Medar.
A existat într-adevฤƒr un eveniment pe zona antiteroristฤƒ, echipele de specialiศ™ti pirotehniศ™ti s-au ocupat de caz, acestea ne fiind în subordinea mea la acea datฤƒ. Cred cฤƒ ancheta DIICOT s-a derulat destul de bine, iar Serviciul a furnizat anchetei tot ce avea ca informaศ›ii, nu ศ™tiu mai mult.

R.L.: De ce credeศ›i cฤƒ a fost amplasat ศ™i de cฤƒtre cine acel dispozitiv explozibil? Avea scopul sฤƒ-l intimideze pe preศ™edintele României?
Nu ศ™tiu ce sฤƒ vฤƒ spun, nu intru în zona speculaศ›iilor.

R.L.: Care este cea mai gravฤƒ ameninศ›are la adresa siguranศ›ei naศ›ionale a României astฤƒzi?
Cea mai gravฤƒ ameninศ›are vine din zona asta de terorism. A trecut neobservat faptul cฤƒ din ce în ce mai multe grupuri de migranศ›i se îndreaptฤƒ spre acest coridor românesc. Dacฤƒ pânฤƒ acum am avut parte de siguranศ›ฤƒ ศ™i liniศ™te în aceastฤƒ ศ›arฤƒ este pentru cฤƒ serviciile de informaศ›ii implicate în zona AntiTero, ศ™i-n special SRI, -ศ™i-au fฤƒcut treaba foarte bine. ศ˜i gândiศ›i-vฤƒ cฤƒ acest lucru s-a petrecut în timp ce SRL- Coldea cฤƒtre zone, – care le vedem acum – care nu ศ›ineau de loc de interesul naศ›ional, ศ›ineau mai mult de interesul personal.

Gândiศ›i-vฤƒ câte resurse materiale ศ™i umane s-au alocat aศ™a-zisei ”lupte anticorupศ›ie”, timp în care adevฤƒratele ameninศ›ฤƒri la siguranศ›a naศ›ionalฤƒ n-au fost tratate cum trebuie. Ori astฤƒzi vedem cฤƒ numai datoritฤƒ profesionalismului oamenilor implicaศ›i în bฤƒtฤƒlia antitero am reuศ™it sฤƒ ศ›inem lucrurile sub control. Însฤƒ actualmente avem în faศ›ฤƒ o ameninศ›are foarte mare: traseele ศ™i coridoarele care vin din Mediterana, Turcia sau Balcani ศ™i merg cฤƒtre Occident, se mutฤƒ constant cฤƒtre România. Aceste trasee converg cu cele ale crimei organizate, trafic de persoane, ศ›igฤƒri, droguri etc. Ori partenerii noศ™tri occidentali îศ™i dau seama de aceastฤƒ ameninศ›are. 

R.L.: De unde mai concret vine ameninศ›area?
Practic dupฤƒ 2003, dupฤƒ cฤƒderea Bagdadului, gruparea ISIS revine în forศ›ฤƒ extrฤƒgându-ศ™i puterea din fosta Al-Qaida. Dupฤƒ luptele din 2003-2004 de la Fallujah, s-a reuศ™it blocarea acestei organizaศ›ii în Irak, existând la acea vreme un aflux de migranศ›i numit generic BLEED OUT. În acest bleed out au pฤƒrฤƒsit Irakul mulศ›i luptฤƒtori Al-Qaida ajungând pe diferite rute în Europa Occidentalฤƒ.

Acelaศ™i fenomen se petrece astฤƒzi, dar care este de 100 de ori mai periculos deoarece forศ›ele Statului Islamic sunt mult mai bine pregฤƒtite. Iar forศ›ele sunt compuse ศ™i din cetฤƒศ›eni purtฤƒtori de paศ™apoarte ale unor ศ›ฤƒri occidentale ศ™i care nu se supun controlului la frontiere. Aceศ™ti luptฤƒtori sunt buni cunoscฤƒtori ai tehnicilor contrainformative occidentale ศ™i beneficiazฤƒ de resurse financiare foarte mari, rezultate din vânzarea petrolului.

Faptul cฤƒ România rฤƒmâne un partener activ al serviciilor antitero occidentale face din ศ›ara noastrฤƒ o ศ›intฤƒ.

Într-adevฤƒr, ศ›intele de imagine sunt cele din ศ›ฤƒrile vestice: Anglia, Franศ›a, Spania. Dar sฤƒ nu vฤƒ imaginaศ›i cฤƒ, dacฤƒ apare o ศ›intฤƒ de oportunitate, ea nu va fi folositฤƒ de aceศ™ti luptฤƒtori. Ori vin ศ™i spun cฤƒ SRI trebuie întฤƒrit în aceastฤƒ zonฤƒ ศ™i sฤƒ revinฤƒ în limitele activitฤƒศ›ilor sale constituศ›ionale. Cele importante pentru siguranศ›a naศ›ionalฤƒ ศ™i pentru siguranศ›a cetฤƒศ›eanului român: zona AntiTero, zona criminalitฤƒศ›ii transfrontaliere. ศ˜i totodatฤƒ, sฤƒ uite de metehnele trecutului cum sunt implicarea în jocurile politice, economice ศ™i în jocurile subterane de orice fel. Aceastฤƒ clicฤƒ pe care o conduc Coldea ศ™i Kvesi a fฤƒcut mult rฤƒu României.

R.L.: Cum vฤƒ explicaศ›i cฤƒ aceastฤƒ „clicฤƒ“ – cum o numiศ›i este ศ™i a fost susศ›inutฤƒ de ambasadorii ศ›ฤƒrilor occidentale, mai cu seamฤƒ de cel al SUA, Hans Klemm? 
Excelenศ›a Sa dl ambasador Klemm a fost numit de o administraศ›ie politicฤƒ democratฤƒ a USA. Iar una din întrebฤƒrile ce trebuie puse este: politica actualฤƒ a României este stabilitฤƒ de cฤƒtre actuala Administraศ›ie Trump sau de cฤƒtre alte cercuri? Eu spun cฤƒ pentru moment sunt alte cercuri în special din zona Departamentului de Stat al SUA, care sunt cercuri cu oameni vechi. Situaศ›ia din SUA este similarฤƒ cu cea din România: Trump se luptฤƒ, la rândul sฤƒu, cu un stat paralel ศ™i cu o clicฤƒ. Preศ™edintele Trump realizeazฤƒ cฤƒ în interiorul serviciilor de informaศ›ii au existat interese care n-au fost ale ศ›ฤƒrii, deci situaศ›ia e similarฤƒ cu a României. Dar eu sunt optimist ศ™i cred cฤƒ lucrurile vor evolua pozitiv.

R.L.: Credeศ›i cฤƒ fostul ศ™ef SIE Cฤƒtฤƒlin Harnagea are dreptate când afirmฤƒ cฤƒ suntem în situaศ›ia Mexicului, unde FBI ศ™i-a plantat oameni în instituศ›iile statului pentru a-ศ™i atinge scopurile?
Ar fi foarte grav dacฤƒ ar fi aศ™a. Dacฤƒ afirmaศ›iile dlui director Harnagea ar fi adevฤƒrate, ar fi cu adevฤƒrat o mare problemฤƒ de siguranศ›ฤƒ naศ›ionalฤƒ. Ce ศ™tiu este cฤƒ aceastฤƒ cooperare a SRI cu toate serviciile occidentale este foarte bunฤƒ ศ™i este vitalฤƒ pentru statul român. Securitatea naศ›ionalฤƒ nu se mai poate face în lumea de azi ca pe timpul lui Ceauศ™escu. Ori apฤƒrarea statului român nu se poate face astฤƒzi decât prin aceste parteneriate.

Nu cred cฤƒ CIA ศ™i FBI se implicฤƒ în chestiuni de justiศ›ie. Însฤƒ cooperarea pe zona prevenirii ameninศ›ฤƒrilor la adresa securitฤƒศ›ii naศ›ionale a României cu aceste servicii este una extrem de dezvoltatฤƒ ศ™i necesarฤƒ.

R.L. Sunteศ›i ofiศ›er acoperit al vreunui serviciu de informaศ›ii strฤƒin?
NU.

R.L.: Vฤƒ consideraลฃi o ลฃintฤƒ în acest moment?
Bineînศ›eles cฤƒ sunt o ศ›intฤƒ.

R.L.: Vฤƒ temeศ›i pentru viaศ›a dvs.?
NU.    

Cele mai citite

ศšฤƒrile cu deficit mare: Slovacia creศ™te taxele, Ungaria menศ›ine impozitul suplimentar

รŽn contextul economic dificil cu care se confruntฤƒ multe state europene, mฤƒsurile fiscale devin tot mai stricte pentru a combate deficitele bugetare รฎn creศ™tere. Slovacia...

Primฤƒria Capitalei, sancศ›ionatฤƒ de Garda de Mediu pentru neimplementarea mฤƒsurilor de reducere a poluฤƒrii

Primฤƒria Generalฤƒ a Capitalei a fost sancศ›ionatฤƒ de Garda de Mediu pentru neรฎndeplinirea obligaศ›iilor de reducere a concentraศ›iilor de poluanศ›i atmosferici, informeazฤƒ Rador. Comisarii au...

Investiศ›ie de peste 800 de milioane de lei รฎn modernizarea reศ›elelor de gaze

Guvernul a aprobat finanศ›area a 18 proiecte รฎn domeniul energiei ศ™i extinderea programului Creditul Fermierului Premierul a anunลฃat, รฎn cadrul ลŸedinลฃei de Guvern, cฤƒ vor...
Ultima orฤƒ
Pe aceeaศ™i temฤƒ