Jandarmeria Română călare, eveniment regal 3 noiembrie 2015, FOTO: Facebook

Institutul Elie Wiesel biciuie Jandarmeria și Academia

Institutul ”Elie Wiesel” îl atacă pe Ion Aurel Pop, președintele Academiei Române, pentru organizarea unui eveniment despre Jandarmerie fără a aminti de implicarea instituției în exterminarea evreilor și romilor.

Cătălin Șerban 0 comentarii

Actualizat: 07.04.2021 - 23:44

Biblioteca Academiei Române a celebrat 171 de ani de la înființarea Jandarmeriei Române cu un vernisaj foto dedicat istoriei și activității acestei instituții, precum și un simpozion la care au luat parte președintele Academiei Române, Ioan-Aurel Pop, Nicolae Noica, membru de onoare al Academiei Române și director general al Bibliotecii Academiei Române, precum și alte personalități.

„Ion Aurel Pop ignoră iarăși memoria victimelor Holocaustului. Academia a găzduit ieri, 1 aprilie 2021, o manifestare pentru aniversarea a 171 de ani de la înfiinţarea Jandarmeriei Române.

În cuvântul din deschidere preşedintele Academiei a declarat, printre altele, că „Jandarmeria Română s-a acoperit de glorie şi pe câmpul de luptă[…] cu precădere în cele două războaie care ne-au marcat destinele în secolul XX”.

Nici unul dintre vorbitorii care i-au urmat nu a menţionat rolul pe care instituţia Jandarmeriei l-a avut în exterminarea evreilor şi romilor în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. La răstălmăcirea istoriei Holocaustului au contribuit şi imaginile care erau proiectate.

Organizatorii au considerat potrivit să ilustreze evenimentul, printre altele, şi cu portretele unor criminali de război: Constantin Z. Vasiliu şi Ioan Topor, comandanţi ai Jandarmeriei a căror responsabilitate pentru moartea evreilor din Basarabia, Bucovina de Nord şi Transnistria este de necontestat.

Istoricul Ioan-Aurel Pop a declarat în cadrul aceluiaşi eveniment că Academia Română „asigură paza, protecţia şi ordinea în cultură”. Din păcate, se pare că sub protecţia președintelui Academiei nu se regăseşte ordinea spiritului critic în citirea istoriei.”, transmite Institutul Elie Wiesel.

Institutul Elie Wiesel uită să-și exprime recunoștința față de cei care au ajutat comunitatea evreiască sau au susținut memoria victimelor Holocaustului 

A devenit o constantă pentru Institutul Național pentru Studierea Holocaustului ”Elie Wiesel” să critice ori să atace de câte ori are ocazia instituții, personalități și evenimente din România pentru motive nu ușor de înțeles.
Sensibilitatea pe care o manifestă de ceva vreme Institutul Elie Wiesel legat de diverse întâmplări din România dă de gândit. O reacție foarte dură a avut în luna februarie cerând ca martiri anticomuniști ca Valeriu Gafencu să nu mai fie omagiați de la tribuna parlamentului din cauza simpatiilor legionare din anii ‘40.
A venit acum rândul autorităților locale ieșene care au dezvelit un bust al poetului și omului de cultură, Octavian Goga. Reprezentanții Institutului Elie Wiesel au intervenit, cerând fie ca bustul să fie îndepărtat, fie să fie menționată vizibil și foarte amănunțit activitatea antisemită și persecutorie a lui Goga în calitate de premier.
Cu atât mai de neînțeles este atitudinea față de evenimentul Bibliotecii Academiei Române. Contactați de RL, reprezentanții Academiei Române ne-au transmis că nu vor replica atacului celor de la Elie Wiesel, dar s-au declarat surprinși de atitudinea acestora, mai ales că în 26 noiembrie 2020 Academia Română, prin Centrul de Studii Transilvane din Cluj-Napoca și Institutul de Istorie „Nicolae Iorga“ din București, a organizat masa rotundă cu tema „Antisemitismul și violența politică în România interbelică – cât și cum s-a scris și ce mai avem de făcut“.
Organizat pentru a marca începerea în România, la 9 septembrie 1940, a fazei active a legislației antisemite – excluderea Cultului Mozaic din rândul cultelor istorice protejate și autorizate, manifestarea a abordat problema tuturor formelor de violență politică din perioada premergătoare intrării României în cel de-al doilea război mondial, în special a antisemitismului, cu scopul formării unei platforme naționale de dezbatere a fenomenelor politice extreme și a marcării contribuției Academiei Române la studiul totalitarismului de dreapta și al Holocaustului.
Atunci s-a constituit în cadrul Academiei Române Grupul de studiere a antisemitismului și a Holocaustului.
Astfel, nu am văzut aceeași energie, la acest institut, plătit din bani publici, de a omagia memoria Reginei Mamă Elena a României, care a fost distinsă de Yad Vashem cu titlul „Drept între Popoare” pentru salvarea de la moarte a zeci de mii de evrei din țara noastră, în timpul războiului mondial, sau macăr o remarcă pozitivă Academiei Române pentru evenimentul din noiembrie 2020.
Ne întrebăm care este scopul acestui institut, foarte virulent la adresa elitelor românești din perioada zbuciumată, la nivel mondial, a anilor ‘30 și ‘40, dar care uită să recunoască că am avut și avem oameni toleranți, chiar salvatori ai comunității evreiești.

Comentarii