Decizia luată săptămâna trecută nu priveşte doar producătorul naţional de energie şi pe cei 10-15 „băieţi deştepţi” care au tras-o în prăpastie. Efectele se rostogolesc şi ameninţă şi alte sectoare şi companii.
Intrarea în insolvenţă a companiei de stat Hidroelectrica, principalul producător naţional de energie electrică, ce are o cotă de piaţă de 25-30%, este o lovitură dată întregii economii naţionale, dar şi sectorului bancar. Aceasta este opinia economiştilor, care infirmă astfel liniştea oficială dinspre Guvern.
O lovitură dată tuturor companiilor de stat
Recenta reducere a ratingurilor Hidroelectrica de către Moody’s, cu patru trepte, până la B2, va avea drept efect majorarea dobânzilor la care Hidroelectrica şi alte companii de stat se împrumută cu 4%. Oricum, producătorul de energie hidro are numeroase proiecte de investiţii, iar asigurarea surselor de finanţare nu va mai putea fi continuată. „Aplicat la o datorie bancară de 2,5 miliarde lei, rezultă imediat în cheltuieli financiare o suplimentare de 100 milioane de lei pe an. Şi mai grav este că argumentaţia Moody’s (ce va fi în mod cert replicată şi de Standard & Poor’s) se aplică tuturor companiilor de stat. Cu alte cuvinte, companii precum Nuclearelectrica, CFR Marfă, Poşta Română, Romgaz, Tarom ş.a.m.d. vor fi lovite în mod similar de înăsprirea şi scumpirea creditării”, afirmă analistul economic Mihnea Vasilache, potrivit contributors.ro. El spune că „potenţialele tranzacţii cu astfel de firme au fost îngheţate”.
Credibilitatea României pe pieţe, în cădere
O companie de mărimea Hidroelectrica beneficia de ratinguri superioare performanţelor ei imediate în bună măsură şi în urma susţinerii pe care se presupunea că o are din partea statului. Insolvenţa este percepută ca o retragere a acestui ajutor, iar penalizarea pieţelor nu va întârzia să apară.
„Riscul reputaţional a fost subestimat drastic de către autorii acestei decizii. În primul rând, acordul cu FMI, Banca Mondială şi UE este încălcat prin imposibilitatea evidentă de a continua procesul de privatizare parţială a companiilor de stat. (…) Credibilitatea se construieşte greu şi se distruge uşor”, spune analistul. In 25 iunie Moody’s afirma că insolvenţa Hidroelctrica va avea un impact negativ asupra calităţii creditului României din cauza apariţiei unei imprevizibilităţi care creează precedent. În octombrie, primul pachet de 10% din acţiuni trebuia listat la Bursă, însă procesul a fost blocat.
Un efect al pierderii credibilităţii a şi putut fi observat. Ministerul Finanţelor a încercat săptămâna trecută să se împrumute de câteva sute de milioane de euro, însă nu a găsit banii la dobânda oferită de el. Directorul general adjunct al BRD Groupe Société Générale, Claudiu Cercel, crede că eşecul licitaţiei de titluri de stat poate fi şi rezultatul anunţului privind Hidroelectrica, ce a determinat unele bănci să nu participe sau să ceară dobânzi înalte.
La fiecare leu împrumutat, bancherii blochează alt leu
La sfârşitul anului 2011, Hidroelectrica datora 2,5 miliarde lei la 13 bănci, bani pe care acestea îi puseseră la dispoziţia companiei naţionale pentru investiţii şi operaţiuni curente. Intrarea în insolvenţă obligă băncile să îşi provizioneze aceste credite în procent de 100%. Fiecare leu împrumutat va trebui asigurat prin alt leu blocat în contabilitatea băncilor. „Ca să vă daţi seama de scara problemei pentru bănci, 2,5 miliarde lei reprezintă mai mult decât întregul profit al sistemului bancar din ultimii patru ani combinaţi”, spune Mihnea Vasilache.
Potrivit acestuia, băncile vor îngheţa „instantaneu şi în totalitate” liniile de creditare ale tuturor companiilor de stat, precum şi ale tuturor companiilor private care au contracte semnificative cu companiile de stat. Consecinţele vor fi o presiune suplimentară pe piaţa finanţărilor şi refinanţărilor, şi aşa lipsită de lichiditate. În plus, alţi creditori comerciali ai Hidroelectrica, precum Apele Române (209 milioane lei împrumutaţi companiei energetice), ar putea spune adio banilor pe care trebuie să îi încaseze drept contravaloare a serviciilor şi produselor oferite. Hidroelectrica are de plătit, pe termen scurt, sub un an, în contul unor operaţiuni similare, 1,1 miliarde lei.
„Decizia de la Hidroelectrica este absolut contraproductivă. Este multă lipsă de predictibilitate. Dacă vreau să aduc acum bani în ţară, nu pot. Nu am cum să argumentez o asemenea cerinţă (…). Evident că vom deveni reticenţi să finanţăm companiile de stat”, spune Mişu Negriţoiu, şeful ING Bank.
Riscul unor tunuri cu activele companiei
Lipsiţi de contractele avantajoase cu energie ieftină, băieţii deştepţi ar avea în faţa ochilor alte tentaţii, anume cumpărarea pe nimic a activelor valoroase ale companiei. „Este chiar posibil ca noi investitori să cumpere o parte din creditele existente (valoare totală 4,1 miliarde lei, din care împrumuturi bancare de 2,5 miliarde lei) şi să pună mâna în acest fel pe active în valoare de 16,5 miliarde lei. Teoretic, cu o majoritate de 50% plus un leu din valoarea datoriilor bancare (care sunt garantate şi au rang superior), adică 1,25 miliarde lei, se poate obţine controlul unor active de 13 ori mai valoroase. O investiţie tentantă pentru mulţi”, spune Mihnea Vasilache.
Unde se termină insolvenţa? Nimeni nu ştie
O dată ce o firmă intră în insolvenţă, controlul este cedat de acţionari creditorilor, iar unde se poate ajunge nimeni nu ştie. De aceea rezilierea contractelor cu băieţii deştepţi poate să nu fie un argument suficient de puternic pentru declanşarea procedurii. „Folosirea insolvenţei în acest scop este iresponsabilă, incompetentă şi potenţial ilegală”, spune Mihnea Vasilache.
„Consecinţele acestei insolvenţe atât de bizar şi neaşteptat demarată sunt atât de grele, încât nimic din ceea ce ne-am obişnuit să credem nu va mai fi la fel de-acum încolo”, spune avocatul Gheorghe Piperea, care numeşte, de altfel, cazul Hidroelectrica un Lehman Brothers românesc.
722 milioane euro a pierdut Hidroelectrica prin contracte dezavantajoase de livrare ieftină a energiei electrice în perioada 2009-2011.
