Directorul de vanzari de la Euro Invest SA, arestat preventiv sub acuzatia de luare de mita, si-a dovedit nevinovatia in doua instante. Judecatorii au constatat ca „anchetatorul” Alexandru Georgescu, de la fostul Parchet National Anticoruptie, a refuzat cu indarjire sa tina cont de faptul ca denuntatorii au recunoscut ca au mintit in plangerea penala depusa impotriva lui Carutasu. Georgescu a mers pana intr-acolo incat a regizat premisele flagrantului pe baza caruia l-a arestat pe Carutasu intr-un birou din fostul PNA. Acesta a ignorat faptul ca cea mai importanta piesa a plangerii nu statea in picioare. A finalizat „rechizitoriul” in doar doua saptamani. Dupa mai bine de patru luni de arest preventiv, directorul Euro Invest a fost pus in libertate si achitat. Georgescu nu va mai putea raspunde insa pentru reaua-credinta de care a dat dovada, pentru ca a spalat putina si s-a retras sa traiasca o pensie linistita, din banii publici.
Radu Carutasu a fost timp de sapte luni angajat al grupului de firme Metarom ImportExport SRL, pe functia de director de vanzari si detinea 20% din actiunile societatii Abrom International Trading SRL, membra a grupului Metarom. In contractul sau de angajare erau prevazute un salariu si un spor de „confidentialitate” in valoare de 25%. De asemenea, Radu Carutasu trebuia sa primeasca si un procent de 25% din profitul Metarom de dupa venirea sa in firma, ca o recompensa pentru contributia sa la cresterea vanzarilor. Din cauza faptului ca societatea nu si-a indeplinit obligatiile contractuale fata de Carutasu, acesta a decis, in februarie 2004, sa isi inainteze demisia si sa isi cesioneze actiunile de la Abrom. La scurt timp dupa demisie, acesta s-a asociat, impreuna cu un fost coleg, Alexandru Badea, de la Metarom, si au fondat Euro Invest. Carutasu s-a prezentat la sediul firmei Metarom in 2 martie 2004 pentru a-si lua cartea de munca si a discuta despre modul de plata a restului de bani care i se cuveneau, potrivit intelegerii dintre el si fostii sefi actionari ai Metarom. De asemenea, a discutat cu asociatii Metarom, Razvan Micut si Nicolae Catalin Mitran despre o datorie pe care Euro Invest o avea la Metarom, in cuantum de 1.600.000.000. Banii urmau sa fie platiti astfel: 500 de milioane urma sa ajunga in contul unei alte firme, la care Metarom era datoare, iar restul de un miliard o suta de milioane trebuiau achitati Metarom de Euro Invest in doua transe, una de 300 de milioane si cealalta de 800 de milioane. A doua zi dupa aceasta discutie, Micut Razvan a mers la Politie si a reclamat faptul ca Radu Carutasu a conditionat achitarea sumei de 800 de milioane de primirea celor 300 de milioane pe care firma Metarom le datora.
Dupa ce suma de 300 de milioane a fost platita catre Metarom, Carutasu le-a spus celor doi ca le va plati prin fila cec, in data de 8 martie, restul sumei de 800 de milioane.
Directorii Metarom au refuzat fila cec si au solicitat ca plata sa fie facuta in data de 9 martie, prin ordin de plata doar pentru a „putea realiza flagrantul”. Acceptarea filei cec ar fi zadarnicit toate eforturile depuse pana atunci de ei si de procuror pentru realizarea probei-cheie, flagrantul.
Flagrant regizat din biroul procurorului
Cauza a ajuns repede la Parchetul National Anticoruptie si a fost data spre instrumentare procurorului Alexandru Georgescu. Acesta nu numai ca nu a verificat care erau relatiile si obligatiile denuntatorilor vizavi de Carutasu, dar i-a si „invatat”pe cei doi denuntatori sa il sune pe Carutasu de mai multe ori, chiar din biroul sau, pentru a pune la punct intalnirea in cadrul careia urma ca Euro Invest sa plateasca datoria catre Metarom. Georgescu a obtinut o autorizatie de la Tribunalul Bucuresti pentru a intercepta si inregistra toate convorbirile lui Carutasu cu cei de la Metarom, inregistrari pe care le-a folosit drept „probe” la dosar. Timp de sase zile, procurorul si denuntatorii au planificat flagrantul. Un mic amanunt „i-a scapat” insa anchetatorului. Carutasu nu avea drept de semnatura in banca. Prin urmare, el nu putea sa conditioneze intrarea sau iesirea banilor in si din banca. Fapt retinut si de instanta. Era limpede ca denuntul nu statea in picioare. Dar Georgescu voia sa „prinda pestele cel mare”. Si l-a prins! Zadarnic insa. Nu a fost capabil sa arunce macar o urma de indoiala in instanta cu privire la nevinovatia acestuia. In data de 9 martie 2004, Carutasu, impreuna cu directorul import de la Euro Invest, Doinita Badea, s-au intalnit cu Catalin Nicolae Mitran la Banca Comerciala Romana, Sucursala Sectorului 6 – Filiala Lujerului. Ordinul de plata era completat de Doinita Badea si semnat de Alexandru Badea. Mitran, care purta intr-o sacosa suma de 300 de milioane, i-a cerut lui Carutasu sa depuna banii in alt cont, la Banca Comerciala Romana – Agentia Palas Constanta, tocmai pentru a incerca sa obtina semnatura lui Carutasu pe documentul de plata. Insa pentru a completa un nou ordin de plata, Carutasu a fost nevoit sa mearga la sediul firmei pentru ca Badea sa semneze. In sfarsit, ordinul a fost depus in banca de Badea, Mitran i-a dat banii lui Carutasu, moment in care a intrat triumfator in banca „anchetatorul”. Acesta a numarat si a fotografiat „din toate unghiurile” banii pe care ii luase Carutasu si pe care era scris: „mita”. Directorul Euro Invest a fost „saltat” din banca, dus la Parchet si, cateva ore mai tarziu, arestat preventiv. Dupa o „ancheta” care a durat 14 zile de la denunt, Carutasu a fost trimis in judecata. Fara ca procurorul sa ii admita vreo proba in timpul anchetei.
Ancheta „finalizata” in 14 zile
„Pestele” a fost achitat si de Tribunalul Bucuresti, si de Curtea de Apel. Iata ce retine instanta TB in sentinta de achitare, vizavi de rechizitoriul intocmit de procuror: „Rechizitoriu intocmit dupa 14 zile de la momentul denuntului, fara verificarea afirmatiilor denuntatorilor si neadministrarea probatoriilor invocate chiar de la inceputul cercetarilor de catre Radu Carutasu”. Mai mult, in decizia TB se sustine ca „instanta a incuviintat administrarea unor probatorii, care releva ca suma de 300 de milioane inmanata acestuia la data de 9.03.2004 nu a fost pretinsa pentru plata datoriei de 1,6 miliarde lei, ea reprezentand in mod real suma datorata de catre SC Metarom ImportExport SRL Bucuresti lui Radu Carutasu, conform intelegerii intervenite intre conducerea acestei firme si inculpat”. In final, instanta decreteaza: „Este evident ca denuntul formulat impotriva lui Radu Carutasu a prezentat pentru SC Metarom ImportExport SRL singura modalitate prin care reusea sa scape de datoria fata de inculpat si totodata sa inlature de pe piata comerciala un concurent serios”. Iar procurorul n-a facut altceva decat sa ajute Metarom sa fie, pentru scurt timp, „singur pe piata”. Dupa care s-a pensionat, fara ca cineva sa il traga la raspundere pentru rea-credinta si incompetenta.
Dupa achitarile de la Tribunal si Curtea de Apel, Inalta Curte de Casatie si Justitie a decis casarea deciziei instantei inferioare si a trimis cauza spre rejudecare la Tribunal. Instanta suprema a solicitat ca la dosar sa fie atasate fisa postului avuta de Carutasu la Metarom, actele constitutive ale Metarom si eventualele modificari suferite de companie, precum si actele constitutive ale Euro Invest, cu eventualele modificari suferite. Problema este ca fisa postului exista la dosar inca de la judecata pe fond, la fel si actele constitutive si de modificare de statut ale Euro Invest. Singurii care refuza sa trimita documentele solicitate sunt denuntatorii de la Metarom. In consecinta, cosmarul lui Carutasu continua, in ciuda achitarilor.
