Un prieten al Romaniei
Academicianul suedez Kjell Espmark, membru al Comitetului Nobel pentru Literatura, a fost pana in anul 2005 presedintele acestui comitet. Pana in 2005 a lucrat ca profesor de literatura comparata la Universitatea din Stockholm. A publict 12 volume de poezie, numeroase romane si lucrari de teorie literara, dedicate in special, modernismului liric. Un loc important in opera sa o ocupa ciclul „Timpul uitarii”, care include sapte romane: „Uitarea” (1987), „Neintelegerea” (1991), „Dispretul” (1991), „Loialitatea” (1993), „Ura” (1995), „Revansa” (1996) si „Bucuria” (1997). Din bogata opera a lui Espmark au aparut in limba romana volumele „Scris in piatra” (versuri traduse din suedeza de Gabriela Melinescu si Dan Shafran, Editura ICR, 2003), „Premiul pentru literatura. Un secol de Nobel” (traducere de Carmen Nicolaescu, Editura ICR, 2003) si romanul „Uitarea” (traducere din franceza de Angela Martin, Editura ICR, 2003).
Lansare la Libraria Carturesti
Dupa conferinta de la Academia Romana, scriitorul suedez isi va lansa maine, de la ora 18, la Libraria Carturesti, volumul, tradus de Angela Martin „Calatoria lui Voltaire”, aparut la Editura Fundatiei Culturale Romane, publicat initial in anul 2000 in Suedia si in Franta, la editura ACTES SUD, in 2003. Volumul va fi prezentat de Angela Martin, traducatoarea cartii si director al Editurii FCR, Dan Shafran, director al Institutului Cultural Roman din Stockholm, acad. Augustin Buzura, presedintele FCR. Va citi din paginile cartii actorul Adrian Pintea.
Voltaire-ul meu, folosit de ONU
Scriitorul Kjell Espmark isi prezinta volumul „Calatoria lui Voltaire” in interviul acordat Angelei Martin, in revista „Cultura”: „Voltaire-ul meu contemporan este folosit de ONU pentru a judeca crizele de pe glob, in virtutea filosofiei sale. El devine astfel un nou Candide, parcurgand atrocitatile epocii sale. Imaginea acestor crize peste tot in lume are, fireste, nevoie de o documentare serioasa, de rapoarte aprofundate despre razboiul din Bosnia, ca si de analize asupra economiei japoneze si situatii privind schimbarile politice din Rusia postsovietica”.