În ‘celula morţii’ din Penitenciarul Timişoara, transformată în muzeu, se va oficia, miercuri, un ceremonial religios în amintirea deţinuţilor politici condamnaţi la moarte în anii ’50, informează Agerpres.
Deținuții politici şi-au trăit aici ultimele zile din viaţă, înainte să fie duși în pădure pentru a fi executați.
„Ca în fiecare an, se va oficia o slujbă de pomenire în capela penitenciarului, la care participă oficiali locali, urmaşi ai victimelor, dar şi doi-trei supravieţuitori, dacă le va permite starea de sănătate”, a declarat Ramona Ilieş, purtător de cuvânt al Penitenciarului Timişoara.
Ceremonialul comemorativ are loc în fiecare an, la data de 9 martie, de Ziua Sfinţilor 40 de Mucenici.
Iniţiativa transformării celulei nr. 2 în celulă-muzeu a avut-o prof. Ileana Silveanu, fost deţinut politic, în anul 2003.
Aflându-se în spaţiul de detenţie, accesul în celulă este restricţionat, aici putându-se intra doar cu aprobarea conducerii Penitenciarului, în anumite zile (9 martie, 29 iunie, de Ziua Penitenciarului, pe 16 iulie, la pomenirea deţinuţilor ucişi la Pădurea Verde şi pe 14 septembrie, de Ziua Crucii), când se oficiază servicii religioase comemorative.
În celula-muzeu au fost amplasate două manechine din sârmă, în zeghe, umplute cu material textil, două tinete şi o placă memorială pe care sunt înscrise numele celor 18 condamnaţi la moarte şi executaţi, dar şi numele călăilor.
În celula 2, cea mai spaţioasă, erau aduşi doar deţinuţii care urmau să fie executaţi. Printre cei care şi-au petrecut ultima noapte în celula 2 au fost 12 studenţi medicinişti arestaţi în 1952 pentru organizarea şi participarea la manifestări ostile la adresa regimului.
În ziua execuţiei, condamnaţii erau îmbarcaţi în dube şi transportaţi la periferia oraşului, în Pădurea Verde, unde erau puşi cu spatele la plutonul de execuţie, legaţi la ochi. Deşi mulţi condamnaţi aveau ca ultimă dorinţă să-şi vadă familia sau preotul, aceste solicitări nu le-au fost îndeplinite niciodată. În schimb, mulţi dintre ei, care proveneau din familii credincioase, rosteau sfânta liturghie şi se spovedeau unii altora.