Dupa despresurarea Ministerului de Interne, in ziua de 14 iunie a.c., in jurul orei 1, membrii detasamentul de parasutisti de la UM 01847 Buzau – Regimentul 60 au deschis focul in zona fostului magazin „Romarta”. Ca urmare a actiunii militarilor, doi oameni au fost ucisi prin impuscare si mai multe persoane au fost ranite de cartusele trase. Cu toate ca mai multi oficiali au incercat musamalizarea cazului, anchetele ulterioare au demonstrat faptul ca au fost utilizate aproximativ 1.500 de cartuse de calibrul 7,62 impotriva catorva zeci de demonstranti neinarmati cu arme de foc.
Baricada de pe Bulevardul Elisabeta
Impinsi de fortele de ordine (politie si armata), care de altfel au si ocupat Ministerul de Interne, demonstrantii s-au repliat succesiv pe directia imobilului Politiei Capitalei, la magazinul „Romarta Copiilor”, restaurantul „Havana” si hotelul „Modern”. Spatiul dintre fostul magazin „Delta Dunarii” si magazinul „Romarta Copiilor” a fost blocat de manifestanti cu tomberoane, lazi, paleti si alte obiecte. Intr-un document din arhiva Ministerului Apararii Nationale, o sinteza privind activitatile desfasurate de trupe in perioada 13-15 iunie 1990, evenimentele grave care s-au petrecut sunt prezentate deformat: „La ajungerea in fata acestui baraj, asupra militarilor s-au aruncat mai multe sticle incendiare. Echipamentul unui militar a luat foc, moment in care manifestantii au atacat pentru a-l captura pe soldat”. Astfel este justificata riposta detasamentului de parasutisti, care ar fi executat un foc de avertisment cu tevile in plan vertical. Tot in acest document se mai mentioneaza ca, „in timp ce se actiona cu un tanc, acesta a fost incendiat de manifestanti si parasutistii au executat, din nou, foc de avertisment”. A treia rafala de foc de avertisment se mentioneaza ca ar fi fost rezultatul accidentarii cu cioburi provenite dintr-o sticla aruncata de manifestanti in fata unui soldat. Documentele militare mentioneaza ca la focurile de avertisment s-ar fi folosit un numar de 1.225 de cartuse.
Ancheta derulata de Parchetul Militar a evidentiat ca in urma executarii acelor „focuri de avertisment” au fost ucise doua persoane si alte trei au fost ranite prin impuscare. Documentele medicale cercetate in perioada respectiva au indicat insa un numar mai mare de raniti, doar in cazul a trei persoane fiind efectuata cercetarea completa.
Tot procurorii militari au stabilit ca acea cantitate de cartuse folosite, de 1.225, nu era cea reala, din verificari ulterioare a documentelor gestiunii munitiei din perioada respectiva reiesind ca s-au utilizat 1.466 de cartuse de calibrul 7,62 mm. Din rechizitoriul intocmit de sectia Parchetelor Militare a reiesit ca unele mentiuni din „Sinteza privind actiunile desfasurate de catre trupele Ministerului Apararii Nationale” nu corespund realitatii. Procurorul militar care a efectuat ancheta a consemnat: „Sunt inexacte afirmatiile potrivit carora militarii din acest detasament ar fi fost incendiati, raniti grav, atacati in forta, taiati, cu fata brazdata. Singura explicatie a acestor exagerari facute de oficialii vremii fiind aceea ca astfel au incercat sa justifice motivatia pentru deschiderea focului. In realitate, a rezultat ca din acest detasament numai trei militari in termen au fost usor raniti (zgarieturi si contuzii), motiv pentru care au stat una-doua zile internati, fiind apoi externati si apti pentru programul de aparare militara”.
Foc „la intamplare”, spre demonstranti
Argumentele parasutistilor care ar fi actionat foc de avertisment, cu tevile in plan vertical, nu sunt sustinute de ceea ce s-a intamplat langa magazinul „Romarta Copiilor”, unde doi oameni au fost impuscati. In urma cercetarilor a rezultat ca „parasutistii au executat foc de intimidare direct spre demonstranti, acest foc fiind neochit, tras chiar in zidurile cladirilor din zona, fapt ce a creat in mod real posibilitatea aparitiei unor ricoseuri apte de a ucide”. Actiunile detasamentului de parasutisti nu au fost justificate, mai ales ca ordinul special trimis catre acesta dupa despresurarea Ministerului de Interne, cand militarii impingeau manifestantii catre Casa Centrala a Armatei, „Romarta Copiilor” si restaurantul „Havana”, a fost in mod clar si explicit de a nu deschide focul sub nici un motiv cu armele din dotare (ordin care a fost incalcat de trei ori succesiv, prin rafalele trase). Toate aceste evenimente nedorite se pare ca au pornit de la starea de nervozitate a unui colonel, care, impotriva consemnului si a ordinelor primite, a smuls o arma de la un militar in termen, tragand o rafala cu ea, in acelasi timp ordonandu-le soldatilor sa deschida foc la intamplare. Incidentul a avut ca punct de plecare tocmai incendierea de catre demonstranti a unui tanc care asigura sustinerea militarilor. Militarii s-au conformat ordinului si au deschis focul, tragand dezordonat, lovind cu gloantele inclusiv zidurile cladirilor imprejmuitoare.
Moarte violenta prin impuscare din spate
In acea noapte au murit prin impuscare Gheorghita Dunca si Dragos Drumes. Drumes se afla cu prietenul si vecinul sau Mircea Paraschiv la circa 50-60 metri de barajul respectiv, cu spatele la acesta si fugind amandoi, in speranta ca vor scapa cu viata. Cei doi au apucat sa zareasca cum se executa foc dinspre cordonul de pe bulevard. Concluziile actului medico-legal de necropsie sunt in sensul ca moartea lui Dragos Drumes „a fost violenta si s-a datorat leziunilor produse prin impuscare cu arma de foc, tragerea fiind facuta de la distanta si din spatele victimei, aceasta avand o pozitie aplecata spre fata”.
Si Gheorghita Dunca a fost impuscat mortal, tot in zona respectiva. Acesta a plecat de acasa pe la ora 0,30 ca sa vada ce se mai intampla prin oras, dupa comunicatele alarmante transmise prin intermediul TVR. La ora 3 dimineata, in ziua de 14 iunie 1990, acesta se afla printre alte persoane retinute din zona si care fusesera aduse in sediul Ministerului de Interne. Medicul militar care i-a examinat pe retinuti a observat la acesta, in zona abdominala, o rana grava. Medicul a afirmat ca Gheorghita Dunca era in stare de soc. Din dispozitia medicului, victima a fost transportata la Spitalul Ministerului de Interne. Aici, victima a fost preluata la camera de garda si a decedat. Din actul medico-legal a rezultat ca „moartea a fost violenta si ea s-a datorat leziunilor produse prin impuscare cu un proiectil de 7,62 mm, tras de la o distanta care depaseste limita de aparitie a factorilor suplimentari ai impuscarii”.
In acea seara, langa magazinul „Romarta Copiilor”, au mai fost raniti prin impuscare: Dan Gabriel Parvulescu – impuscat in piciorul stang, deasupra genunchiului, Gabriel Cziuk Prodan – impuscat in obrazul drept, cu retentie de glont deformat (ricoseu) si Catalin Iancu – impuscat in piciorul drept, plaga transfixianta. Conform rechizitoriului Parchetului Militar, Dan Gabriel Parvulescu si Catalin Iancu, impuscati in zona membrelor inferioare, nu au fost atinsi in zone vitale doar datorita incercarii lor de a se eschiva in fata gloantelor. Procurorii au concluzionat ca a existat intentia de a li se suprima viata celor doi, prin impuscare cu arma de foc, si doar reactia lor le-a salvat viata.
In afara victimelor prezentate mai sus, din studierea arhivelor a 14 spitale de pe raza Capitalei au mai fost descoperite inca sapte persoane cu diagnostice de ranire prin impuscare in acea noapte de 14 iunie 1990.
