In vreme ce documentele dresate de procurorul Mircea Levanovici incearca sa acrediteze ideea ca incarcatura cu destinatia Berevoiesti era „maculatura”, raportul SRI recunoaste ca aici se aflau 78 de dosare de urmarire informativa si documente despre o retea informativa cu 157 de surse. Acest document contrazice declaratiile impricinatilor, ca transportul de la Berevoiesti ar fi continut 1200 kg deseuri aduse de securisti de acasa, 1000 kg literatura sectanta si 1520 kg hartie rezultate din procesul „muncii”.
Dosarele intregi (chiar legate), la care se refera raportul SRI, gasite la cetateni din Berevoiesti au o istorie comica. Atunci cand Bordeianu a descins la ruda sa din Berevoiesti s-a incins un chef cu tuica. Tiganii din comuna au inteles ca in camion s-ar afla… ajutoare. Au taiat prelata pe timpul noptii si au subtilizat cativa saci. Asa s-au imprastiat dosarele prin sat.
Raportul colonelului Nicolae Bordeianu, pe care il reproducem astazi, in premiera, este un deliciu. Baricadase un birou cu „materiale obscurantiste” si „pornografice” (noi n-am descoperit asa ceva la Berevoiesti), cu intentia amenajarii unei expozitii pentru invatamantul „profesional”. Din cate stim noi, o astfel de expozitie nu s-a organizat niciodata. Asa ca Bordeianu minte cu nerusinare. A gasit un pretext pentru a justifica existenta „materialelor” la Directia l si nu in Arhive („surprinsi” de revolutie cu o mare cantitate de materiale mistico-religioase). Bordeianu recunoaste ca trebuia sa le distruga „cat mai rapid”. SRI a tot sustinut ca faptele nu se incadreaza in 250 CP, intrucat documentele respective nu mai prezentau „caracterul de secret de stat”. Cea mai importanta declaratie a SRI-istului Bordeianu se refera la optiunile sale politice. Nici nu clipeste, cand scrie, cu manuta lui, „patruns de importanta lucrurilor”, ca cetatenii din Berevoiesti si imprejurimi sunt infocati sustinatori ai FSN. Asta asa, sa se tina seama cand se va cantari fapta sa. Mai ales ca cetatenii din Berevoiesti au fost cei care au rasturnat masina liberalilor.
Este drept ca printre hartiile descoperite la Berevoiesti s-au aflat si astfel de „materiale de propaganda mistico-religioasa”, printre care si cateva biblii. In primul rand, bibliile, fiind compacte, n-au ars. Noi n-am descoperit decat cateva exemplare. In schimb, am gasit numeroase dosare de urmarire. Materialele religioase, care in conceptia lui Bordeianu nu puteau fi „valorificate”, erau de fapt anexe la dosarele de urmarire.
Procurorul Levanovici s-a desfasurat, de fapt, intr-o adevarata actiune de refacere a drumului hartiei catre Fabrica Scaieni, confiscand registrele de intrare la poarta, luand declaratii de la cantaragii si muncitori, a mai recuperat si unele documente. Incercand sa-si justifice preocuparea pentru „maculatura”, fost Directie l a furnizat o lista cu persoanele care urmau sa predea hartie si textile in cadrul actiunii 3R. (pe care am publicat-o recent). Cateva dintre personajele care au luat parte la actiunea Berevoiesti – col. Nicolae Bordeianu, mr. Ionascu Cornel, cpt. Gheorghe Florea, lt.-maj. Dobre Haret – se regasesc si pe lista cadrelor care aveau obligatia sa… colecteze maculatura.
Corpul de control al MI facuse o cercetare, in mai 1990, mai ales privind dosarul Silviu Brucan. Dincolo de unele povesti militienesti, se recunoaste ca si la Directia a lll-a s-au ars documente si se recomanda cercetarea generalului Mortoiu. Ati auzit de vreo urmare? Mai ales ca in 30 decembrie 1989, din insarcinarea MApN, Iulian Vlad interzicea „cu desavarsire” distrugerea oricarui document privind activitatea informativ-operativa, ba chiar se cereau „masuri de protectie stricta”. Dupa episodul Berevoiesti (si nu numai) este clar ca „noii” securisti au ignorat deliberat acest ordin.
