Trei copii mici, bebeluși, au murit, iar alte câteva zeci sunt internați în spitale din cauza unei infecții grave la originea căreia stă o bacterie aparent banală – Escherichia coli (E.coli).
Bacteria sălășluiește nestingherită în colonul nostru și al animalelor. Pentru majoritatea oamenilor este inofensivă! Există însă unele tipuri de E.coli care produc toxine puternice și care duc la enterohemoragii, cistite, meningite sau alte boli.
Organismul bebelușilor este expus mai mult pentru că sistemul lor imunitar nu este format.
Indiferent de tipul bacteriei, aceasta poate fi extrem de periculoasă pentru nou-născuți sau sugari.
Câteva măsuri simple ar fi putut evita o tragedie, iar cea mai banală dintre acestea este spălatul mâinilor cu apă și săpun. Igiena primară nu ar mai trebui să fie o problemă a zilelor noastre, dar… Laptele provenit din ferme poate fi infestat cu E.coli și din cauză că țăranii sau angajații care mulg vacile nu se spală pe mâini după -folosirea toaletei – în cazul în care au acces la o toaletă cu chiuvetă și apă, și nu folosesc cunoscutul WC din fundul curții! Bacteria poate exista și în intestinul animalului, așa că și aici se impun reguli de igienă. Chiar și în vechea literatură de speciali-tate, măsura indicată de -stopare a unei eventuale -epidemii este păstrarea unor condiții foarte bune de igienă (Avicenna 980-1037). Legumele și fructele crude nepreparate termic pot și acestea să transmită bacteria.
În egală măsură, neigienizarea corespunzătoare a cazarmamentului de spital, lenjeria de pat în special, se poate afla la originea unei infestări cu E.coli. Surse de transmitere sunt nenumărate, iar nerespectarea regulilor de igienă de acasă, dar și din unele spitale ar putea duce la asemenea tragice evoluții. Câți aparținători intrați în spitale respectă regulile minime de igienă, adică: halat de unică folosință, botoșei, mască, bonetă? Dar programul de vizite? Nu doar la noi se întâmplă cazuri din acestea, chiar și în țări civilizate se înregistrează îmbolnăviri și decese din această cauză, dar acest lucru nu ne liniștește cu nimic. În România mortalitatea infantilă este impresionantă.
Dincolo de gravitatea bolii, este obligatoriu să mă refer la măsurile imediate care ar fi trebuit dispuse în situațiile semnalate, măsuri care ar fi fost de competența Direcțiilor Județene de Sănătate Publică (DJSP). Anunțarea cazului suspect, trimiterea echipei de investigații de specialitate pe teren, izolarea (carantina) secțiilor din spitalele unde s-au înregistrat cazuri și oprirea internărilor în secțiile respective ar fi trebuit făcute repede. Medicul care a făcut internarea (sau cel de gardă) ar fi trebuit să anunțe imediat serviciul de boli contagioase din spital. Direcția spitalului ar fi trebuit să se sesizeze și să anunțe DJSP (chiar și pe vremuri exista ofițer de serviciu la DJSP, 24/24 ore, cu indicația expresă de -raportare a tuturor problemelor de sănătate din județ către -minister).
La înregistrarea unui număr de cinci cazuri certe, ar fi trebuit declanșată alarma epidemiologică în Pitești. În lanțul alarmei ar fi trebuit să se afle Ministerul Sănătății, dar și Ministerul Agriculturii și Autoritatea Națională Sanitar-Veterinară, care ar fi trebuit, la rândul ei, să pornească o serie de anchete epidemiologice independente.
Avem de-a face cu o epidemie evidențiată clar cu Escherichia coli cu evoluție extrem de gravă! Sindromul diareic la bebeluși a fost raportat și în alte spitale, dovedind existența unor asemenea cazuri în toată țara.
Instituțiile responsabile au acționat cu mare întârziere și haotic. Managerii DJSP implicați în această tragedie nu au trecut acest „test vital”. Așa cum foarte mulți dintre candidații la șefia instituțiilor de sănătate din teritoriu nu au trecut testele de confirmare pe funcție. Nu au luat nici măcar notă de trecere!…
Se dovedește, din nou, că sistemul e bolnav, că depolitizarea numirii managerilor în funcție trebuie să depășească stadiul declarațiilor. Nepotismul, incompetența și corupția sunt bacterii ale sistemului -care duc la ce este mai rău – duc la moarte.
