Inalta Curte de Casatie si Justitie a respins revizuirea recursului formulat de Constantin Rauta, fost angajat al Directiei de Informatii Externe, care a cerut magistratilor achitarea si anularea sentintei primita in 1974, prin care a fost condamnat la moarte, informeaza Newsin.
Constantin Rauta a contestat la Inalta Curte de Casatie si Justitie decizia Curtii Militare de Apel Bucuresti din 7 noiembrie 2008, care nu a anulat o sentinta penala din 1974, prin care a fost condamnat la moarte.
Rauta a cerut rejudecarea procesului, anularea sentintei si, implicit, achitarea, precum si inlaturarea pedepsei de confiscare totala a averii si a degradarii militare, judecatorii urmand sa ia o decizie definitiva.
Avocatul lui Constantin Rauta, Catalin Dancu, a invocat joi, in fata magistratilor ICCJ, aparitia decretului-lege nr. 6 din 7 ianuarie 1990, prin care s-a abrogat pedeapsa cu moartea. Aparatorul a sustinut ca "singura persoana mentionata intr-un raport pe stat ca fiind condamnata la moarte este Constantin Rauta".
Judecatorii Curtii Militare de Apel Bucuresti au motivat ca atat Constantin Rauta, cat si avocatul sau, Catalin Dancu, nu au demonstrat ca, ulterior condamnarii, s-ar fi descoperit fapte sau imprejurari care nu au fost cunoscute de instanta la solutionarea cauzei.
Mai mult, judecatorii au aratat ca "aparitia unor decrete-lege prin care s-a abrogat pedeapsa cu moartea nu intra in categoria faptelor sau imprejurarilor descoperite ce nu au fost cunoscute de instanta la solutionarea cauzei".
Prin sentinta penala din 2 septembrie 1974, Constantin Rauta a fost condamnat de Tribunalul Militar Teritorial (TMT) Bucuresti la pedeapsa cu moartea, fiind acuzat de tradare prin transmitere de secrete, dezertare si de refuzul inapoierii in tara.
Prin sentinta penala din 1974, s-a dispus executarea pedepsei cu moartea, confiscarea totala a averii, interzicerea unor drepturi si degradarea militara.
De asemenea, Constantin Rauta arata, in actiune, ca sentinta TMT Bucuresti nu i-a fost comunicata niciodata si ca, prin urmare, a fost lipsit de dreptul legal de a contesta, prin recurs, condamnarea. Rauta sustine ca a aflat ca este condamnat la moarte abia in anul 2000.
Dupa cum rezulta din cererea de revizuire inaintata ICCJ, sentinta de condamnare a fost data si mentinuta in baza "dovezilor" prezentate in 1974, mai exact in baza unei adrese a Ministerului Administratiei si Internelor (MAI) si a marturiei fostei sotii, ca a primit doua carti postale din SUA, de la Rauta.
Potrivit sentintei penale din 1974, Constantin Rauta, in calitate de angajat DIE, s-a deplasat in SUA pentru a transporta o valiza diplomatica, in care se aflau date si documente cu caracter "secret de stat" ce faceau parte din categoria celor care se refereau la munca operativa a organelor de securitate, la aparatura tehnica si de specialitate din dotarea Ministerului de Interne folosita in scopul apararii secretului de stat, prevenirii scurgerii de informatii si depistarii urmelor lasate de persoanele interesate in patrunderea la asemenea documente.
La sosirea pe aeroportul din New York, in data de 24 noiembrie 1973, Rauta a predat valiza organelor de politie americane si nu s-a mai intors in tara, lipsind nejustificat de la serviciu, se mai arata in sentinta penala cuprinsa in decizia din 7 noiembrie 2008 a Curtii Militare de Apel Bucuresti.
Aceste aspecte ar fi fost cuprinse in adresa MAI care i-a adus condamnarea lui Rauta, pe care acesta le catalogheaza ca fiind "false". Aceesta a sustinut, in apararea sa, la Curtea Militara de Apel Bucuresti, ca nu s-a dovedit ca el a fost trimis din tara cu insarcinare de stat, ca a lipsit de la serviciu fara a avea intentia sa incalce dispozitiile legale si ca nu au fost demonstrate faptele de care este acuzat.
Numele lui Constantin Rauta apare in raportul Comisiei Prezidentiale pentru analiza dictaturii comuniste din Romania, printre numele altor persoane condamnate la moarte pentru tradare.
In prezent, Rauta locuieste in Statele Unite ale Americii, tara unde a cerut azil politic in urma cu 36 de ani.
