Potrivit tradiţiei, ouăle se ciocnesc în prima zi numai „cap cu cap”, în a doua zi, „cap cu dos”, iar în a treia zi „dos cu dos”, scrie Realitatea.net.
Fetele şi flăcăii obişnuiesc în dimineţa primei zile de Paşte, inainte de răsăritul soarelui şi fără a fi văzuţi de nimeni, să se scalde într-o apă curgătoare spre a fi „iuţi, sprinteni, uşori, sănătoşi, harnici şi iubiţi”.
În Transilvania s-a practicat, tot în prima zi a Pastelui, Bricelatul. Flacaul care a ieşit primul la arat îi pedepsea pe toti cei care greşisera in vreun fel in postul care trecuse, bătându-i la tălpi cu un bat numit vergel. Obiceiul se termina cu o petrecere, repetată şi in celelalte zile ale Paştelui.
Citeşte şi Românii CONFUNDĂ Paştele cu Crăciunul
Se spune că este bine să mănânce toată familia din primul ou ciocnit pentru a fi mereu împreună. Oul trebuie spart, curăţat şi împărţit de către capul familiei.
Se mai spune că cei care ciocnesc ouă în ziua de Paşte se vor întâlni pe lumea cealaltă. Iar dacă oul pe care îl ciocniţi are două gălbenuşuri, e semn că vă veţi căsători curând. De asemenea, e bine să purtăm haine noi în ziua de Paşte. Copiii născuţi în prima zi de Paşte au noroc toată viaţa.
În plus, în dimineaţa de Paşte este bine să vă spălaţi pe faţă cu apă în care au fost puse un ou roşu ca să aveţi obrajii rumeni, un bănuţ din argint pentru belşug şi un fir de iarbă pentru prosperitate. Oul roşu este asociat cu sângele mântuitorului, iar ouăle colorate cu primăvara.
Bărbaţii aruncă cu apă peste femei şi le plesnesc cu biciuri confecţionate manual din ramuri de salcie, decorate cu câteva panglici la unul din capete. Această biciuire se presupune a fi simbolică şi, potrivit legendei, deşi nu pare deloc amuzant pentru femei, ele trebuie plesnite peste fese pentru a rămâne sănătoase şi frumoase în anul în curs, relatează mirror.co.uk.
În anumite zone din vestul Finlandei, oamenii aprind focuri mari în Duminica Paştelui. Se spune despre acest obicei că alungă vrăjitoarele care zboară prin aer între Vinerea Mare şi Duminica Paştelui.
Peste 4.500 de ouă sunt folosite pentru prepararea unei omlete gigantice, în fiecare an, pe străzile oraşului Haux, din Franţa. Această omletă va trebui să hrănească până la 1.000 de persoane şi este coaptă într-un vas uriaş, amplasat în piaţa centrală, la ora prânzului.
În Elveţia, toate satele îşi transformă fântânile în adevărate izvoare de Paşte, folosind panglici colorate din hârtie, flori şi ouă vopsite, pentru a le decora. Această tradiţie celebrează simbolul apei, o resursă foarte importantă în regiunile secetoase situate dincolo de Alpi.
În Germania, tradiţia cere aprinderea unui foc mare de Paşte, folosind brazii de Crăciun, rămaşi din timpul iernii. Focul este un simbol al victoriei repurtată de frumoasa şi însorita primăvară asupra zilelor reci ale iernii.
