Fostul sef al Serviciului de Infor-matii Externe (SIE) Catalin Harnagea a dat in judecata Banca Tiriac. El cere despagubiri de un milion de euro pentru ca, sustine fostul sef peste spioni, functionarii bancari ar fi furnizat procurorilor date despre conturile sale, in conditiile in care nu era pus sub acuzare in vreun dosar. Numai ca exista o prevedere legala care arata ca, in cazul cercetarii infractiunilor de spalare de bani, nu este obligatorie inceperea urmaririi penale fata de cel anchetat.
Ex-seful SIE si-a deschis, printr-un contract, un cont la Banca Tiriac. Deconspirarea sumelor detinute de Harnagea in respectivul cont a survenit ca urmare a unei solicitari din partea procurorilor Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate si Terorism (DIICOT). Procurorii, in contextul cercetarilor care-l vizau pe Dinu Patriciu, au dispus cercetarea conturilor bancare pentru 60 de persoane, printre care si Harnagea.
Mai precis, in august 2005, Banca Comerciala Ion Tiriac SA a primit o solicitare de a furniza documente bancare cu privire la contul pe care fostul sef SIE il avea deschis la aceasta banca. Unitatea bancara a predat procurorilor documentele referitoare la toate operatiunile financiar-bancare desfasurate in cont, chiar daca, sustine Harnagea, urmarirea penala impotriva sa nu a fost declansata.
Reprezentantii bancii nu au vrut sa comenteze pe marginea acestui subiect. „Managementul bancii nu poate face comentarii in legatura cu acest subiect. Se vor intreprinde cercetari, analize care se vor concretiza intr-un raport. Nu exista deocamdata o pozitie oficiala”,
ne-a declarat Ioana Roescu, PR Ma-nager al bancii.
Analistul financiar Bogdan Baltazar este de parere ca trebuia sa se astepte inceperea urmaririi penale impotriva lui Harnagea, apoi dese-cretizarea conturilor sale bancare. Numai ca, noul sistem legislativ bancar are o prevedere clara. Pentru infractiunile de spalare de bani, nu este necesara inceperea urmaririi penale fata de cel cercetat pentru a i se desecretiza conturile bancare. „Secretul bancar se dezvaluie pe baza unei hotarari judecatoresti, dar se dezvaluie si pe baza hotararii procurorului, dupa inceperea urmaririi penale. Daca procurorul, pe antetul lui, a trimis o adresa la banca in care a cerut informatii si a specificat ca a inceput urmarirea penala, atunci banca e indreptatita sa dea datele. Daca nu era specificat acest lucru pe adresa, banca trebuia sa corespondeze cu procurorul si sa obtina precizari. Nu le primea, nu dadea. Numai ca, in ultima vreme
s-au complicat lucrurile, s-au incur-cat. Este vorba de anumite preve-deri a legii impotiva spalarii banilor. Daca procurorul a introdus cauza in categoria „spalare de bani”, nu mai este necesara inceperea urmaririi penale. Apele s-au cam tulburat. Dar eu, ca presedinte de banca, nu as fi dat informatii decat daca ar fi inceput urmarirea penala”, ne-a declarat Bogdan Baltazar.
Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului Bancii Nationale a Romaniei (BNR), nu a dorit sa-si exprime punctul de vedere in legatura cu acest subiect, motivand ca este salariat al BNR.
