Preşedintele Barack Obama şi responsabilii Congresului au ajuns, în extremis, la un acord privind ridicarea plafonului datoriei. A fost primit cu uşurare de liderii mondiali şi pieţele financiare, dar criticat de media americană de stânga.
După lungi săptămâni de negocieri, republicanii şi democraţii au reuşit în ultimul monent să ajungă la un compromis pentru ridicarea plafonului datoriei publice federale, în prezent de 14.294 miliarde dolari. Prin acest acord de principiu, care trebuie să fie adoptat de Congres înainte de marţi la miezul nopţii, administraţia americană evită intrarea în încetare de plăţi, situaţie care ar fi avut un efect devastator asupra economiei ţării şi consecinţe potenţial devastatoare pentru economia mondială. Creşterea anunţată a plafonului cu 2.100 miliarde dolari permite Trezoreriei SUA să facă împrumuturi până în 2013, adică după alegerile prezidenţiale. Exact ce dorea preşedintele Obama pentru a evita redeschiderea acestui dosar spinos anul viitor, în plină campanie electorală pentru un al doilea mandat. De altfel, compromisul este considerat de media americană de centru-stânga drept o „capitulare” în faţa conservatorilor extremişti.
Zone de umbră
Compromisul găsit nemulţumeşte ambele tabere, republicană şi democrată, şi există încă destule zone de umbră deşi nu sunt cunoscute detaliile. Potrivit unui responsabil american, acordul prevede o primă reducere a cheltuielilor bugetare de 1.000 miliarde dolari. O comisie specială bipartită a Congresului va fi însărcinată să găsească – înainte de Thanksgiving, la finele lui noiembrie – diminuări suplimentare de 1.500 miliarde dolari. Planul nu prevede nici o creştere de impozite sub nici o formă, ceea ce riscă să treacă cu greu de stânga Partidului Democrat. Şi irită puternica miş-care ultraconservatoare Tea Party, care cere tăieri drastice a chetuielilor statului federal. Republicanii au obţinut importante tăieri fără a ceda asupra creşterii impozitelor pentru cei foarte bogaţi sau ridicarea nişelor fiscale, denunţate de nenumărate ori de preşedinte.
Obama a precizat că acordul va duce cheltuielile federale la cel mai jos nivel din ultimii 60 de ani dar s-a angajat ca să nu decurgă „abrupt”, pentru a nu pune în pericol economia ţării care îşi revine greu din criza din 2008, cu o creştere anemică de 1,3% şi un şomaj de 9,2%. În cazul în care nu intervine nici un acord privind reduceri bugetare suplimentare, va intra în funcţiune un mecanism constrângător care va impune automat un anume număr de tăieri, inclusiv pentru Apărare şi programul de sănătate Medicare, pentru persoanele în vârstă. Casa Albă a declarat însă că securitatea socială şi Medicare nu vor fi afectate de aceste reduceri automate. De altfel, asupra acestui punct au stagnat negocierile în ultimele zile.
Prudenţă şi nemulţumire
Cifrele sunt totuşi departe de exigenţele exprimate de agen-ţia de rating Standard& Poor’s pentru un plan de reduceri de 4.000 de miliarde în următorul deceniu, care a ameninţat cu degradarea pe termen mediu a notei americane „AAA” dacă sfaturile sale nu sunt urmate. Potrivit analiştilor, nu este sigur că anunţul făcut de Washington, atât de aşteptat, va calma pieţele. Cel mai mare gestionar de active din lume, BlackRock a primit planul cu prudenţă şi a precizat că pieţele „au nevoie de a percepe un drum clar spre reducerea deficitului pentru încurajarea încrederii în dolarul american”. „Este esenţial dacă dorim menţinerea notaţiei triplu A a SUA şi încurajarea investiţiilor pe termen lung”.
Divergenţe
Şeful majorităţii democrate din Senat, Harry Reid, a avertizat că este nevoie de susţinerea democraţilor şi a republicanilor (în Congres) pentru adoptarea acestui acord, precizând că „Nici un partid, în nici una dintre Camere nu o poate face singur”.
Chiar dacă cele două partide au făcut concesii pe parcursul negocierilor, poziţiile lor rămân opuse. Pe de o parte, republicanii cer scăderea impozitelor şi reduceri bugetare drastice. Pe de alta, democraţii vor ca rigoarea bugetară să fie însoţită de eforturi fiscale din partea americanilor cei mai bogaţi.
