Două măsuri iniţiate de Guvernul de la Budapesta pentru a impune noi controale asupra instituţiilor de presă, atât publice, cât şi de stat, stârnesc îngrijorare, apreciază publicaţia americană The Washington Post, citată de Agerpres.
Ziarul din SUA avertizează că un efect al acestor posibile măsuri ar fi transformarea presei de stat în presă de partid, un fenomen care nu a mai fost văzut în Europa Centrală de la prăbuşirea regimului comunist.
Ca un prim pas spre această transformare, premierul Viktor Orban a folosit imensa majoritate parlamentară de care beneficiază pentru a aboli o prevedere constituţională ce vizează „prevenirea monopolurilor privind informaţia”.
Consiliul media unic
Astfel, partidul său a introdus o legislaţie, ce urmează să fie votată în această lună, ce ar contopi mai multe autorităţi care controlează acum canale publice de televiziune şi radio pentru a crea un puternic consiliu media care să le reglementeze.
Sub tutela lor ar urma să intre şi radiodifuzorii privaţi.
Preşedintele Consiliului ar urma să fie numit de către Orban, iar alţi membri vor fi numiţi de către partidul de guvernământ.
Efectul, aşa cum a subliniat liderul Partidului Socialist de opoziţie va fi acela „de a transforma media publice în media de partid”.
O a doua măsură privind media, care urmează să fie luată până în toamnă, este şi mai îngrijorătoare. Ea va extinde reglementările guvernamentale la publicaţii tipărite private şi chiar bloggeri şi va deschide astfel calea pentru un control asupra conţinutului şi pentru cerinţe care permit amestecul guvernului.
Viktor Orban, nepopular la Washington
Sunt însă obiecţii puternice privind această legislaţie din partea unor grupuri internaţionale ce apără libertatea presei, precum şi a unor jurnalişti ungari au făcut ca guvernul să întârzie acţiunea parlamentară.
Pe vremea primului mandat de premier al lui Viktor Orban, acesta a devenit ”persona non grata” la Washington, în pofida faptului că ţara sa era şi este membră în NATO.
Administraţia lui George W. Bush a fost nemulţumită de obiceiul lui Orban de a servi extrema-dreaptă din Ungaria, care îmbrăţişează încă naţionalismul în stil anii 1930 şi anti-semitismul, relevă The Washington Post.
Îndepărtat în alegerile din 2002, Orban a petrecut opt ani în opoziţie înainte de a obţine o victorie covârşitoare în aprilie, care i-a asigurat partidului său o majoritate de două treimi din parlament – suficient pentru a guverna fără ajutor din partea extremei-drepte. Mulţi ungari s-au gândit că Orban îşi va tempera fostele sale politici de polarizare. Până acum nu a făcut acest lucru, mai observă publicaţia americană.
Orban şi Trianonul
Printre primele acte ale noului guvern Orban s-a numărat o lege care acordă paşapoarte pentru etnicii maghiari care trăiesc în ţări vecine – o măsură ce vizează numeroasa minoritate maghiară din Slovacia, România şi Serbia. Având în vedere că primele două ţări sunt colege cu Ungaria în Uniunea Europeană iar a treia este candidată, nu pare să fie mare nevoie de o astfel de măsură. Dar Orban s-a pliat încă o dată în faţa celor din ţara sa care nu au acceptat Tratatul de la Trianon din 1920, ce a redus Ungaria la graniţele sale actuale.
Victoria majoră a lui Orban în alegeri i-a asigurat o autoritate neobişnuit de mare într-o democraţie parlamentară. În cel mai bun caz s-ar putea folosi de ea pentru a opera reformele economice de care Ungaria are nevoie pentru a revigora o economie în mod cronic rămasă în urmă. Dacă în loc de aceasta el încearcă să slăbească instituţiile democratice, în mod sigur va redeveni ”un paria” în unele capitale occidentale, conchide critic ziarul american.
