4 C
București
marți, 30 noiembrie 2021
AcasăSpecialGuvernul putea împiedica dezastrul. Cele 4 mari cauze pentru care diaspora nu...

Guvernul putea împiedica dezastrul. Cele 4 mari cauze pentru care diaspora nu a putut vota duminică

România liberă a încercat să identifice principalele motive pentru care mii de români au format cozi uriașe în fața secțiilor de votare din orașe precum Roma, Londra, Chișinău, Milano, Stuttgart, Paris și pentru care foarte mulți nu și-au putut exercita ieri un drept garantat de Constituție.

Prelungirea votului, posibilă sau nu?

“Vrem să votăm!” Au strigat sute de oameni care au inițiat proteste spontane în fața secțiilor de votare ale căror uși li s-au închis în nas la ora 21.00, deși ei stăteau la coadă de cinci, șase sau chiar opt ore. De ce nu s-a prelungit programul de vot?

Explicația Ministrului Afacerilor Externe, Titus Corlățean: "Au fost câteva solicitări de la unele ambasade, inclusiv cea de la Londra, de prelungire a programului de votare. BEC, în baza legii, a decis că nu se va prelungi și noi am luat act de această decizie. E decizia BEC-ului și nu o critic."

Orarul de votare se putea însă prelungi printr-o ordonanță de urgență, așa cum s-a întâmplat în 2012, la referendumul pentru demiterea președintelui, au explicat pentru Rl surse apropiate procesului electoral de duminică.

“În 2012, la referendumul pentru demiterea președintelui, s-a făcut prin ordonanță de urgență. Deci se putea face și ieri. Este nevoie de un act normative de aceeași putere, o ordonanță de urgență. Atunci, în 2012, s-a dat o ordonanță de urgență, publicată repede în Monitorul Oficial, apoi trimisă la Parlament. Ordonanțele de urgență își produc efectele după publicarea în Monitorul Oficial. În 2012, au fost emise foarte multe, care s-au publicat într-un timp record în monitor. Ce vreau să vă spun este că se poate, teoretic,“ a declarat sursa citată.

Oficial, însă, nu se poate. Vicepreședintele Biroului Electoral Central, Marian Muhuleț, admite că orarul scrutinului din 2012 a fost prelungit prin ordonanță de urgență, dar spune că nu ar fi fost posibil în câteva ore: “O ordonanță de urgență trebuie publicată în Monitorul Oficial, nu se face pe picior, are caracter de lege, trebuie avize de la ministere, nu o dai într-o oră.“

Trebuie menționat însă că în multe secții de votare din diaspora aglomerația s-a produs încă de la primele ore ale dimineții, deci autoritățile ar fi avut la dispoziție mult mai mult de o oră pentru a se pregăti pentru prelungirea orarului.

Secții de votare prea puține și prost distribuite

O altă acuzație adusă autorităților române a fost legată de secțiile de votare. Premierul Victor Ponta și ministrul Afacerilor Externe s-au apărat spunând că numărul secțiilor de votare a rămas același ca la scrutinele precedente. Dar în unele situații autoritățile nu au corelat numărul de secții cu numărul imens de români din zonele respective. De exemplu, în Italia au fost anul acesta 50 de secții de votare, în timp ce la alegerile din 2009, au fost 54, deși în această țară trăiesc aproape un milion de români. În plus, în orașul Roma au fost anul acesta doar trei secții, spre deosebire de anul 2009, când au fost cinci. Alte două au fost deschise în zone adiacente Romei, dar românii nu s-au îngrămădit în ele, fie pentru că nu au știut, fie pentru că oamenii au ales să voteze în Capitală, venind din alte zone.

O altă deficiență s-a întâlnit în Republica Moldova, unde, deși numărul secțiilor a fost suplimentat de la 13, câte au fost în 2009, la 21, anul acesta, au dispărut unele secții din zone cu mulți români și au apărut în zone slab populate de persoane cu cetățenie române. Un exemplu este dispariția de pe lista din 2014 a sectiei din Căușeni, localitate în care trăiesc în jur de 700 de români. În schimb, au apărut secții în localități precum Fălești, unde doar în jur de 60 de persoane au cetățenie română. O anomalie s-a înregistrat și în Germania, unde sute de votanți au stat la cozi lungi de sute de metri. Oficialii MAE spun că au păstrat același număr de secții ca în 2009. Adevărat, dar nu au luat în calcul că numărul românilor plecați în Germania a crescut semnificativ în intervalul 2008-2012, de la 5% din totalul imigranților, la 7%, potrivit datelor culsese de Institutul Național de Statistică.

Declarațiile tipizate, motiv de "scrupulozitate" temporară

Motivul principal al cozilor a fost insistența autorităților electorale române ca declarațiile pe proprie răspundere că nu vor vota și la alte secții să fie nu numai semnate, dar și completate în fața membrilor comisiilor din secțiile de votare. Acest lucru a dus la o încetinire gravă a procesului de vot. Ministrul Afacerilor Externe a ținut să precizeze că a fost vorba doar de "scrupulozitate", că s-a dorit astfel să nu fie viciat votul. Dar scrupulozitatea a ținut doar până la ora 15, când Biroul Electoral Central a cedat presiunilor ambasadelor și partidelor politice de a permite împărțirea tipizatelor persoanelor care stăteau la coadă și doar semnarea în fața membrilor comisiilor.

Prea puțini membri în comisiile secțiilor

Legea pentru alegerea președintelui României stipulează că o comisie dintr-o secție de votare poate să aibă minimum trei și maximum șapte membri. În unele secții din străinătate a fost asigurat doar numărul minim, fapt ce a îngreunat serios votul. De vină, spune Corlățean, au fost partidele politice care nu și-ar fi trimis reprezentanți. Dar toate secțiile de votare în care s-au înregistrat probleme au avut reprezentanți ai principalelor partide politice. Astfel, potrivit datelor transmiste de acestea la BEC, PSD a avut reprezentanți în 190 de secții, ACL în 187, PMP în 120. Legea permite suplimentarea numărului de către Ministerul Afacerilor Externe. Ceea ce au și cerut mai multe ambasade, inclusiv cea din Londra, unde procesul de vot a fost printre cele mai greoaie, în ciuda celor trei secţii deschise în capitala Marii Britanii.

”S-a solicitat la București, la BEC, aprobarea ca oamenii care nu s-au prezentat ca membri ai birourilor să fie înlocuiți, să fie eventual oameni din cadrul ambasadei sau alți voluntari. Răspunsul a fost că nu se poate face acest lucru, deci sunt birouri care au funcționat cu patru sau cinci oameni, în condițiile în care cozile afară erau de sute sau o mie de persoane”, a declarat ambasadorul României la Londra, Ion Jinga.

O altă mare lacună a fost numărul mic de cabine de vot, în unele cazuri doar patru sau cinci, în condițiile în care afară erau mii de oameni. Toate aceste obstacole în calea unui proces electoral democratic nu au dus la demisia sau demiterea Ministerului Afacerilor Externe. Acesta a fost păsuit până după turul al II-lea, când premierul Victor Ponta, câștigător al turului I, promite că niciun român nu va mai fi pus în situația de a nu-și putea exercita votul.

Cele mai citite

Peste 70 de români sunt blocați în Maroc! Doar două companii aeriene efectuează zboruri din regiune

Autoritățile din Maroc au închis granițele pentru două săptămâni pentru a se proteja de tulpina Omicron. Zeci de români sunt acum blocați în țară...

Barbados a devenit cea mai nouă republică din lume

Barbados a înlăturat-o oficial pe Regina Elisabeta a II-a din funcția de șef al statului și a devenit cea mai nouă republică din lume....

Ministrul Sănătății din Africa de Sud, despre Omicron: „Nu intrați în panică”

Ministrul Sănătății din Africa de Sud spune că „nu este absolut necesar să intrați în panică” din cauza noii variante de coronavirus, Omicron. Cu...
Ultima oră
Pe aceeași temă