Depozitate zi de zi, luna de luna, deseurile nestranse se transforma incet-incet in adevarate focare de infectie pentru sanatatea bucurestenilor. "O data cu apa de ploaie, virusii si bacteriile responsabili pentru Salmonella si gripa aviara se pot infiltra in apele subterane, fapt care duce rapid la contaminarea puturilor si a fantanilor", a declarat dr. Hans G. Thissen, team leader PHARE in cadrul Planului de gestionare a deseurilor. De asemenea, temperaturile ridicate din timpul verii favorizeaza si ele evaporarea substantelor nocive continute in depozitele de resturi menajere, facand respiratia oamenilor imposibila. Pentru a evita ca problema depozitarii si colectarii resturilor menajere sa scape de sub control, Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Bucuresti a intocmit, recent, un plan regional de gestionare a deseurilor. "Planul se bazeaza pe existenta, la nivelul Capitalei, a celor trei depozite ecologice conforme. Este vorba de Chiajna – Rudeni, administrat de SC Iridex Group; Vidra – administrat de SC Ecosud SA si Glina – administrat de SC Ecorec SA. Capacitatea totala a acestora asigura depozitarea deseurilor pana in anul 2034", a declarat Ionut stefan Alecu, directorul ARPM Bucuresti.
Solutie pentru
a scapa de PET-uri
De la jumatatea anului 2000, la nivelul Capitalei au fost inregistrate oficial aproximativ 210 companii care ofera servicii de tipul colectarii separate si in amestec a deseurilor. Din totalul firmelor, 20 la suta se ocupa de colectarea deseurilor de metal, iar celelalte sunt concentrate pe colectarea in amestec din gospodarii si sectorul comercial, precum si pe colectarea selectiva a hartiei, cartonului, plasticului (in special PET), a sticlelor si materialelor textile. In ceea ce priveste PET-urile, o solutie interesanta si cu bune rezultate practice a fost data de dr. Hans G. Thissen: "Pentru a scapa de PET-uri, noi – in Germania – am introdus o cota separata (aferenta sticlei de plastic propriu-zise) in valoarea totala a produsului respectiv. Concret, oamenii primesc inapoi o anumita suma de bani in momentul in care returneaza PET-ul la vanzator. Doar prin cointeresare materiala oamenii pot fi convinsi sa nu mai arunce ambalajele de plastic in mediul inconjurator", a spus dl Thissen.
