Grupul farmaceutic britanic GlaxoSmithKline, al doilea mare producător din lume, ar putea renunţa la planurile de a transfera o parte din producţie în fabrica pe care o deţine la Braşov, din cauza metodei de calcul a preţului medicamentelor, potrivit Mediafax.
Dan Zaharescu, directorul executiv al Asociaţiei Române a Producătrilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM) a anunţat marţi că o companie de medicamente care intenţiona să transfere producţia de medicamente în România, ar putea renunţa la planuri, fără a preciza însă numele producătorului.
„Există o companie care a anunţat intenţia de a transfera producţia de medicamente din alte ţări în unitatea sa din România, cu un potenţial de 300 milioane euro, dar nu se mai poate din cauza metodei actuale de calcul a preţului la medicamente. În ţările în care exportă raportarea se face la preţul din ţara de producţie, în acest caz România, iar dacă aici vorbim de cel mai mic preţ din Europa, producătorul riscă o destabilizare a pieţei unde vrea să vândă produsul”, a precizat Zaharescu.
El a adăugat că în acest moment compania se află în discuţii cu Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Finanţelor pentru a permite GlaxoSmithKline să practice un preţ pentru produsele pe care ar urma să le fabrice în România în funcţie de media celor mai mici trei preţuri europene, în condiţiile în care legislaţia actuală impune calculul preţurilor raportat la 12 ţări europene.
În aprilie 2009, autorităţile au introdus o nouă metodologie de calcul a preţurilor medicamentelor cu prescripţie, care permite producătorilor să ajusteze preţurile doar în scădere, nu şi invers, pentru a putea atinge valoarea minimă din 12 ţări europene. Astfel, preţurile au fost reduse în medie cu 20-30%, iar în unele cazuri cu 60%.
Reprezentanţii GSK România nu au confirmat informaţia directorului executiv al ARPIM, însă au precizat că planurile pe care le au în România sunt afectate de schimbările legislaţiei.
„Intenţia companiei este de a continua să investească pentru a transforma fabrica de la Braşov într-o bază de exporturi pentru pieţele internaţionale. Numărul de ţări în care vom putea exporta aceste medicamente este influenţat de faptul că unele dintre acestea stabilesc preţul printr-un sistem de referenţiere la preţul din ţara producătoare. Schimbările frecvente în ceea ce priveşte legislaţia privind preţurile pentru medicamente pun sub semnul întrebării o parte a acestor planuri de investiţii”, a declarat Ciprian Marcu, director public health&corporate affairs GlaxoSmithKline România. El a precizat că discuţiile cu autoriţătile române se concentrează pe găsirea de soluţii.
GlaxoSmithKline deţine în România fabrica Europharm de la Braşov, achiziţionată în 1998. În mai 2009, GSK România a anunţat că va produce Seroxat (antidepresiv) şi Retrovir (HIV/SIDA) la fabrica din Braşov, cele două fiind realizate în prezent în alte ţări.
Marcu a mai spus că fabrica GSK din Braşov trece printr-un proces de transformări ca urmare a unui plan de investiţii pentru a îngloba proiectele de transfer de producţie.
Transferul de producţie face parte dintr-un plan mai larg de dezvoltare a fabricii din Braşov, fiind estimate investiţii de până la zece milioane de euro şi crearea a 100 de locuri de muncă până 2010, potrivit unui anunţ făcut anterior de companie.
În primul trimestrul, afacerile GSK România s-au ridicat la 143,4 milioane lei, cu o cotă de piaţă de 6,2%, plasându-se astfel pe locul patru pe piaţa locală farmaceutică, potrivit companiei de analiză şi studii de piaţă Cegedim.
Vânzările grupului britanic s-au ridicat anul trecut la 28,37 miliarde de lire sterline (32,5 miliarde de euro). Grupul are peste 99.000 de angajaţi în 100 de ţări.
