Ghika-Tei – Palatul preluat prin falsuri

Retrocedarea imobilului, ridicat în prima parte a secolului al XIX-lea, a avut la bază mai multe falsuri, consideră judecătorii de la Tribunalul Bucureşti. Ca urmare, un pretins moştenitor, câţiva oameni de afaceri şi funcţionari superiori din Primăria şi Prefectura Capitalei vor fi judecaţi pentru abuz în serviciu şi înşelăciune.

Moştenitoa­rea Palatului Ghika, Simone Helene Raletti, un fost prefect al Capitalei – Ion Iordan,  secretarul Primăriei Sectorului 2, Toma Şutru, fostul director al Direcţiei Juridice din Primăria Bucureşti, Adrian Iordache şi oamenii de afaceri, Marin Gostin, Adrian Ciorobea şi Virginica Tanţi Dumitrescu, vor trebui să dea explicaţii judecătorilor de la Tribunalul Bucureşti pentru modul în care a fost retrocedat către Raletti Palatul Ghika-Tei, precum şi Moşia Colentina, care însumează 22 hectare de teren.  Proprietatea, evaluată la câteva milioane de euro, este una dintre piesele cu greutate ale patrimoniului naţional, iar la un moment dat a funcţionat ca sediu al Ministerului Sănătăţii.

Ce spune arborele genealogic

Retrocedarea a plasat însă palatul în centrul unui scandal de proporţii, unul dintre efecte fiind acela că toţi funcţionarii amintiţi mai sus vor fi judecaţi de Tribunalul Bucureşti pentru abuz în serviciu, în timp ce Simone Raletti este judecată pentru înşelăciune şi mai multe infracţiuni de fals. Decizia aparţine Tribunalului Bucureşti, a fost dată la mijlocul lunii octombrie şi este definitivă. Cel care a reclamat falsurile este principele Grigore Ghika, iar acesta se consideră principalul moştenitor al domnitorului Grigore Ghika Voievod.

Judecătorii au reţinut în motivarea deciziei că nici un testament sau codicil nu a numit ca epitrop legatar o persoană de sex feminin.

Potrivit magistraţilor, din analiza arborelui genealogic se poate observa că Dumitru Ralleti, bunicul Simonei Helene Ralleti, era frate după mamă cu Eufrosina Ghika. Pe linie paternă, în schimb, nu ar exista legătură de sânge, ascendentă, descendentă sau colaterală între Simone Helene şi familia Ghika. Potrivit magistraţilor, Ralleti a susţinut în mod nereal că ar fi singura moştenitoare a Aşezământului Ghika Vodă deşi avea cunoştinţă de existenţa principelui Grigore Ghika.

Simone Helene Raletti a fost ajutată, spun judecătorii, de Adrian Ciorobea şi Virginica Tanţi Dumitrescu, doi contro­versaţi afacerişti bucureşteni implicaţi în mai multe afaceri dubioase cu retrocedări, care au beneficiat de pe urma retrocedării Moşiei Colentina.  Potrivit documentelor aflate la dosar, Ralleti a obţinut titluri de proprietate pe Moşia Colentina şi Palatul Ghika Tei, în decembrie 2000 şi februarie 2002.

Pe de altă, Tribunalul Bucureşti a reţinut că funcţionarii publici din Primăria şi Prefectura Capitalei, implicaţi în procedura reconstituirii dreptului de proprietate în favoarea lui Simone Helene Ralleti, puteau să observe gravele nereguli în documentele prin care se cerea retrocedarea.

Cum a evoluat dosarul

Decizia judecătorilor de la Tribunalul Bucureşti a venit după ce principele Grigore Ghika a reclamat procurorilor DNA, în 2005, faptul că Simone Helene Raletti, prin înşelăciune şi mai multe falsuri, dar şi cu sprijinul unor funcţionari, a obţinut în mod ilegal retrocedarea Palatului Ghika-Tei, deşi nu era moştenitoare.

Procurorii anticorupţie au închis dosarul pentru prima oară în 2008. Atunci, Ghika a cerut redeschiderea acestuia, cererea fiindu-i admisă. Dosarul a reajuns la DNA, care a dat din nou soluţie de neîncepere a urmăririi penale pe motiv că faptele s-ar fi prescris. Ghika a contestat din nou la Tribunalul Bucureşti decizia procurorilor DNA. 

Pe 12 octombrie, magistraţii au admis definitiv plângerea lui Grigore Ghika şi au decis că sunt suficiente probe la dosar care ar atesta că Palatul Ghika şi 22 hectare de teren din Bucureşti au fost retrocedate prin înşelăciune şi în baza unor falsuri şi a unor abuzuri a funcţionarilor publici către Simone Helene Ralleti.  Tribunalul Bucureşti a constatat că faptele penale nu sunt pres­crise întrucât cursul pres­cripţiei a fost întrerupt de actele de urmărire penală efectuate în cauză.