» Suprafata pe care este construita este egala cu cea a patru terenuri de fotbal normale, iar 16 metri din constructie sunt sub apa.
» Intr-o tara cu o traditie a artei lirice de doar jumatate de veac, cum este Norvegia, investitia pentru noul sediu al Operei Nationale se ridica la circa 400 de milioane de euro.
» De departe, seamana cu un ghetar; acoperisurile sunt de fapt alei unde te poti plimba, acoperite cu peste 20.000 de piese unice de marmura de Carrara.
nu e cea mai mare, dar e una dintre cele mai spectaculoase constructii din lume, adapostind o institutie de divertisment. si inca nu e gata. Abia in toamna anului viitor noua cladire a Operei Nationale din Oslo va fi pusa la dispozitia spectatorilor, vizitatorilor, curiosilor.
Inainte de a fi un spatiu pentru concerte, aceasta noua constructie, ridicata in Bjorvika, un cartier central in Oslo din zona portului, o zona industriala si aflata in prezent in plin proces de prefacere, va fi probabil unul dintre cele mai importante puncte de atractie pentru turisti: a fost gandita sa semene cu un ghetar si chiar seamana, cu o parte scufundata in apa si cu fatada realizata din marmura alba made in Italy; a fost proiectata in asa fel incat doritorii sa se poata plimba pe acoperis, de acolo avand o perspectiva incantatoare asupra orasului; cele doua restaurante din incita Operei, mai ales cel de afara, deschis pe malul apei, vor avea program normal si nu vor fi accesibile doar celor care vor veni la spectacole.
Refacerea zonei Bjorvika este cel mai ambitios proiect arhitectural din istoria Norvegiei, comparabil – sustin anumiti comentatori – doar cu ceea ce a facut, in urma cu circa 350 de ani, regele Christian IV, cand a fondat Christiania (actualul Oslo). Iar noul sediu pentru Opera Nationala concureaza doar cu ridicarea celebrei Catedrale Nidaros, din Trondheim, undeva pe la 1300. Planul de dezvoltare a zonei a fost aprobat in august 2003 si se asteapta ca lucrarile sa se intinda pe inca 10-15 ani de acum incolo.
Cladirea Operei a fost proiectata de Snohetta, firma care are in portofoliu si noua Biblioteca din Alexandria, si va fi kilometrul zero pentru ce inseamna schimbarea look-ului actual al zonei. Aceasta este partea cea mai veche din Oslo, cu cetatea medievala, Akershus Festining. Timp de mai multi ani insa, Bjorvika a fost izolata de restul orasului din cauza traficului intens, pentru ca tot aici se deschide autostrada, din cauza ariei industriale existente. Pe scurt, astazi Bjorvika nu e chiar locul din Oslo in care sa ajungi sau sa piezi timpul daca nu ai treaba. Pentru a rezolva problema traficului, in planul de dezvoltare este prevazut un tunel ce va trece pe sub fiord si va face legatura cu autostrada si care va fi dat in functiune in 2010. In cativa ani, Bjorvika va fi exclusiv o zona rezidentiala, cu locuinte, centre de afaceri si atractii culturale – pe langa Opera, aici va fi ridicat si un nou Muzeul al Culturii al Universitatii din Oslo.
In ziua in care era programat turul Operei, mi-a luat ceva timp numai pentru a-mi imagina care ar putea fi punctul de intalnire cu reprezentanta Statsbygg (Directia pentru Constructii si Proprietate Publica). Imaginati-va un santier de cateva zeci de mii de metri patrati, pe de o parte strajuit de autostrada, in celelalte parti de apa. Macarele, fire electrice, sarme, praf, zgomot, stiti, meniu de santier. Putin mai tarziu intram in santier echipata "de lucru": bocanci, casca, vesta reflectorizanta, toate luate in primire la poarta. Cea mai mare surpriza a fost cand, insotita de Mette Nordhus, ghidul meu prin santierul Operei, am deschis usile unui studio de la subsol. Ei bine, in acea incapere perfecta, aflata in mijlocul santierului si al vacarmului, in acea incapere total finisata si utilata, incepea un alt film: de acolo se auzea muzica pentru ca acolo se repeta. Cativa tineri instrumentisti repetau deja, desi lucrarile aici vor mai dura pana cel putin in vara anului urmator. In plus, muzicienii erau incantati de acustica, foarte multumiti de conditiile din noua sala.
Din acest punct de vedere, noua cladire in care se va muta Opera Nationala din sediul actual, unul datat si depasit cand vine vorba de conditii de lucru, va fi una dintre cele mai moderne din lume. Numai pentru ansamblul de balet al Operei vor exista cinci sali de repetitii, toate cu vedere spre mare, sali diferite de cele pentru dansul contemporan. Vor exista pana si sali de studii pentru micii balerini, care vin la repetitii imediat dupa cursuri, stau aici in jur de sase ore, timp in care trebuie sa isi pregateasca si temele pentru a doua zi. Patru baruri, doua restaurante si o cantina doar pentru personalul Operei, sali de repetitii si cabine, in total 1.000 de incaperi in care vor lucra peste 1.000 de oameni.
Trei sali vor exista in sediul din Bjorvika, dintre care cea mai mare dintre ele, acum aproape gata, va avea 1.350 de locuri. Gandita pe o formula clasica, sub forma de potcoava, sala, lucrata in mare parte din lemn de stejar, va beneficia de acustica 100% naturala. Fosa este ajustabila in functie de marimea orchestrei si de scenografia spectacolului.
Pentru partea exterioara a fost aleasa marmura de Carrara, "La Facciata": 20.000 de piese diferite au fost montate astfel incat sa creeze o imagine cat mai apropiata de cea a unui ghetar.
O mare parte din constructie este sub apa, principala problema la inceperea acestei constructii reprezentand-o chiar umiditatea. Structura de rezistenta a constructiei a fost gandita pentru 300 de ani, s-au gasit solutii de uscare a zonei, s-a lucrat pentru reducerea nivelului apei.
» Opera Nationala din Oslo
Data inceperii constructiei: februarie 2003. Data finalizarii: septembrie 2008. Investitie: 3,3 miliarde de coroane norvegiene (circa 400 milioane de euro). Suprafata: 38.500 mp. Numar total de locuri: 1.750
» Opera In Norvegia
Opera are o istorie nu foarte indelungata in Norvegia, cei mai multi dintre muzicienii cu studii alegand sa lucreze in alte parti. Cateva nume au marcat opera norvegiana de-a lungul timpului: Gina Oselio (1858-1935), Borghild Langgard (1882-1939), Kaja Eide Norena (1884-1968), Ivar Frithiof Andresen (1896-1940). Opera norvegiana a fost fondata in 1957. La inceput a tinut de municipalitatea orasului Oslo, putin mai tarziu intrand subordinea Mnisterului Culturii. In prezent, sediul Operei este in Youngstoret. In 1999 Parlamentul a decis ca o noua constructie sa fie ridicata in Bjorvika.
