Potrivit sondajelor, Uniunea Creştin-Democrată înregistrează o scădere puternică, ajungând la nivelul de doar 28%, pe contextul criticilor privind restricţiile antiepidemice şi în contexul unui scandal de corupţie.
Acest partid a câștigat patru alegeri consecutive în ultimii ani, impunându-se ca partid al status-quo-ului german. Acum, alegătorii găsesc foarte puțin tentantă promisiunea de a continua împreună cu partidul cancelarului Merkel, după ultimele evenimente de la Berlin.
În încercarea de a mai frâna declinul, cancelarul Merkel și-a cerut scuze pentru măsurile inițiale luate, care includeau restricții severe de Paști: „ Cer tuturor cetățenilor să mă ierte.”
Dacă inițial, gestionarea pandemiei, de către Merkel, a fost văzută ca foarte sigură, evenimente ca lansarea greșită a campaniei de vaccinare, livrarea lentă a granturilor pentru afacerile afectate și un scandal privind contracte oneroase cu măști de protecție au diminuat serios încrederea că CDU mai este partidul competenței.
Astfel, analiștii economici prevăd că politica economică a Berlinului va marca o schimbare fundamentală.
„CDU nu s-a bazat niciodată pe idei, s-a bazat pe status quo și pe un bun management”, spune Christian Odendahl, economist-șef al Centrului pentru Reforma Europeană.
Odată cu schimbarea gărzii politice, iminentă la Berlin, miza devine tot mai mare pentru economia germană, dar și europeană.
Economiștii spun că slăbirea CDU ar putea aduce o nouă eră pentru politica fiscală ultra-prudentă a țării și regulile sacre ale datoriilor. Efectele provocate de o scuturare a celei mai mari economii europene sunt de asemenea susceptibile să ajungă și la Bruxelles atunci când se regândesc regulile fiscale în urma pandemiei.
Lupta pentru viitorul cancelar al Germaniei se dă între liderul CDU Armin Laschet și liderul CSU Markus Soder
Conservatorii nemți au de ales succesorul Angelei Merkel între actualul lider al CDU, Armin Laschet, din ianuarie 2021, care de regulă ar trebui să fie candidatul partidului la funcția de cancelar și Markus Soder, carismaticul premier al Bavariei, lider al partidului conservator CSU, Uniunea Socială Creștină, aliatul CDU din Bavaria.
Armin Laschet ar continua linia prudentă, de compromis, centristă a lui Merkel. El are o abordare fără claritate, viziune sau curaj, fiind perceput ca un contabil care conduce o companie cu o cifră medie de afaceri.
La fel ca și Merkel, Laschet este ”moale” în abordarea față de Rusia, și dorește să termine construcția gazoductului care leagă prin Marea Baltică Germania de Federația Rusă. El a fost binevoitor și față de China și mult prea nuanțat în privința condamnării crimelor comise de regimul dictatorial al lui Bashar al-Assad.
Cu el, fără echivoc, regimul Angelei Merkel ar continua. Dar rezultatul ultimelor alegeri pentru parlamentele regionale din câteva landuri germane arată altceva. Și în data de 14 martie CDU a pierdut teren și în Baden-Wuerttemberg, cât și în Renania-Palatinat, unde partidul este al doilea în parlamentul regional, dar cu cea mai mică pondere a votului primit vreodată în aceste state.
Principalul factor a fost marea popularitate a premierilor acestor state, în funcție, – Winfried Krtschmann de la ecologiști, în Baden-Wuerttemberg și Malu Dreyer de la social-democrați de centru-stânga din Renania-Palatinat. Deși nu a fost implicat nici în recentele afaceri cu măști de protecție, lipsa lui de carismă îl face să nu fie perceput de către membrii CDU/CSU ca urmaș al lui Merkel.
În schimb, Markus Soder este simpatic, hotărât, ambițios și avid de schimbare, fiind favoritul sondajelor pentru scrutinul general de la toamnă.
Rapiditatea deciziilor de la începutul pandemiei, dar și deschiderea față de ridicarea restricțiilor după primele luni de lockdown l-au consacrat nemților ca un politician dur și inteligent.
Sub fostul ministru de finanțe Wolfgang Schäuble, guvernul Merkel a crescut puterea finanțelor publice germane, după criza financiară. Așa-numita „frână de datorie” a fost consacrată în constituție în 2009, o regulă fiscală ultra-prudentă care limitează deficitul structural al țării la doar 0,35% din PIB, cu excepția perioadelor de criză.
Aceasta este de fapt miza alegerilor de anul acesta, gestiunea finanțelor Germaniei. O abordare fiscală prudentă va însemna și liniște în politica externă. În schimb, o atitudine mai clară în plan extern va duce și la o politică riscantă în plan fiscal intern.
Se va păstra status-quo liniștit al lui Merkel prin Laschet, sau chiar fără un cancelar consevator, ori se va ajunge la o politică de tip Bismarck prin energicul Markus Soder?
