37.8 C
București
vineri, 19 iulie 2024
AcasăSpecialGeneralul care face jocurile în Irak şi Siria

Generalul care face jocurile în Irak şi Siria

New York Times dezvăluie acţiunile din umbră ale atot-puternicului general Qassim Suleimani, comandantul forţei Qods, a Gardienilor Revoluţiei din Iran, în crearea haosului în Irak, în susţinerea lui al-Assad.

Când un înalt responsabil al serviciilor secrete irakiene s-a dus la Teheran în vara anului 2007 pentru a întâlni lideri iranieni, a înţeles rapid cine era însărcinat cu politica Iranului faţă de vecinul său din vest. Nu preşedintele Mahmoud Ahmadinejad, ci Qassim Suleimani, comandantul forţei paramilitare din umbră, Qods. El a explicat că era „singurul abilitat pentru acţiunile iraniene în Irak”. Cu încrederea care vine din susţinerea ayatollahului Ali Khamenei, ghidul suprem al Iranului, generalul Suleimani este antiteza bombasticului  preşedinte iranian. În prezent general de divizie, cel mai înalt grad în cadrul Gardienilor Revoluţiei islamice, după  promovarea de anul trecut, el a fost creierul celor două iniţiative centrale de politică externă a Iranului – exercitarea şi extinderea influenţei Teheranului în politica internă a Irakului şi furnizarea susţinerii militare pentru preşedintele sirian, Bashar al-Assad.

Rezervat şi puţin cunoscut, Qassim Suleimani este responsabilul iranian pentru politica Teheranului în Irak şi Siria, un rol care l-a pus adesea în conflict cu politica americană în regiune. Declasificarea recentă a unor documente relevă rolul generalului iranian şi acţiunile armatei americane în timpul războiului din Irak faţă de agenţii iranieni aflaţi sub controlul acestuia. Comunicările lor cu Suleimani şi discuţiile interne dezvăluie persistenţa generalului în executarea obiectivelor internaţionale ale Teheranului. Într-o scrisoare trimisă în 2008  secretarului de atunci al Apărării, Robert Gates, generalul David Petreus îl des­cria pe Suleimani drept „o figură cu adevărat diabolică”.

Petreus a încercat, prin intermediari, să interacţioneze cu Suleimani, dar a realizat că pentru acesta războiul Iran-Irak nu se terminase niciodată cu adevărat. Încă din 1990, generalul iranian a susţinut mişcările islamiste în exterior, inclusiv în Afganistan, Irak şi Liban. După 2003, anul intrării americane în Irak, Suleimani a extins misiunile în Irak cu scopul de a forţa plecarea lor. În 2007, americanii au primit un prim mesaj de la Suleimani.

Militari americani s-au întâlnit la Erbil cu ofiţeri Qods,  în Kurdistanul irakian. Mesajul a fost că Iranul se pregătea să deschidă dialogul cu SUA. Preşedintele George W. Bush a aprobat o întâlnire cu repre­zentanţi iranieni în Irak, dar nu cu generalul Suleimani. 

Cele mai citite
Ultima oră
Pe aceeași temă