Gardă de Coastă la malul Mării Negre

România este primul stat cu ieşire la Marea Neagră care implementează acest sistem complex împotriva infractorilor. Poliţiştii au la dispoziţie o navă maritimă de supraveghere şi două interceptoare ultraperformante.

Fiecare dintre noi a urmărit cu interes, cel puţin o dată, intervenţiile US Coast Guard în documentare tv sau în filmele de acţiune. Nave rapide, tehnică ultramodernă, echipe de boarding, toate acestea angrenate într-o luptă pe viaţă şi pe moarte cu traficanţii de droguri, braconieri sau alţi infractori pe mare. Începând cu această toamnă, la Constanţa va fi înfiinţată Paza de Coastă. Inspectoratele judeţene ale Poliţiei de Frontieră din Constanţa şi Tulcea se vor transforma, în curând, în Garda de Coastă, a anunţat fostul ministru al Administraţiei şi Internelor, Vasile Blaga. „Vă informez că pentru o securizare eficientă a frontierelor maritime inspectoratele judeţene ale Poliţiei de Frontieră din Constanţa şi Tulcea se vor transforma în Garda de Coastă. Cam într-o săptămână sau două va fi înfiinţată Garda de Coastă”, a declarat Vasile Blaga, care a precizat că structura nou-înfiinţată va avea sediul, cel mai probabil, la Constanţa.

De asemenea, ministrul de In­terne a afirmat că, o dată cu înfiinţarea Gărzii de Coastă, nu se vor face disponibilizări, dar vor dispărea unele structuri paralele. „Reorganizarea celor două structuri (inspectoratele judeţene ale Poliţiei de Frontieră din Constanţa şi Tulcea – n.r.) înseamnă, în primul rând, dispariţia unor structuri paralele. Nu sunt probleme însă în ceea ce priveşte componenta navală a Poliţiei de Frontieră, cum nu este nici o problemă legată de personalul operativ din MAI”, a mai spus Blaga.

MAI 1105, un „Enterprise” plutitor

MAI 1105 este una dintre navele care vor face parte din Garda de Coastă. Asemănarea cu nava spaţială din celebrul serial Star Treck nu este deloc exagerată dacă ţinem cont de navele pe care le deţinea până în prezent Grupul de Nave al Poliţiei de Frontieră. De o parte stau rablele vechi de 40 de ani, nave construite după un model de vedetă torpiloare din anii ’60, iar de cealaltă vedete interceptoare care pur şi simplu „zboară” pe apă. Cea mai impresionantă este, din punct de vedere tehnologic, nava maritimă de supraveghere „Ştefan cel Mare” (MAI 1105). Concepută în stilul „axe bow” (prova topor), ultima găselniţă în domeniul proiectării navale, 1105 înglobează o serie de soluţii şi tehnologii pe care până acum poliţiştii de frontieră ­le-au văzut doar la televizor.

Practic, întreaga navă este un uriaş computer, puntea de comandă arată ca în serialele SF, armamentul este complet controlat de calculator, preţul vasului fiind pe măsura performanţelor – 24,7 milioane de euro. Unul din principalele avantaje, pe lângă sistemele computerizate integrate SCOMAR, este, capacitatea navei de a naviga în condiţii meteo extreme, respectiv mare de gradul 6. 1105 este, din punct de vedere al dimensiunilor şi capacităţilor, similară navelor americane din clasele WMEC (Medium Endurance Cutter) şi Patrol Ship ­Cyclone Class, însă mult mai modernă. Mai exact, poate interveni cu armamentul de bord în caz de forţă majoră, are în acelaşi timp şi rol de navă-pompier, poate interveni în caz de poluare şi, nu în ultimul rând, are capacităţi de căutare şi salvare pe mare (SAR). Graţie sistemelor computerizate, echipajul navei este de numai 19 marinari, în timp ce capacitatea de cazare la bord este de 81 de persoane. Vasul poate să stea pe mare mai bine de o săptămână şi are o rază de acţiune de peste 1.800 de mile marine. „Poliţia de Frontieră nu a avut până acum o asemenea navă”, a precizat comisar-şef de poliţie Adrian Burcea, purtătorul de cuvânt al Poliţiei de Frontieră Constanţa. Nava a fost construită la Şantierul Naval Damen din Galaţi.

Bolizii israelieni

Raportat la mărimea sa, „Ştefan cel Mare” atinge o viteză respectabilă, 21 de noduri (aproximativ 40 de kilometri pe oră). Nu este însă suficient pentru a contracara acţiunile pescadoarelor turceşti sau şalupele rapide ale contrabandiştilor. Astfel că la grupul de nave şi-au făcut apariţia aşa- numitele „interceptoare”. MAI 2110 şi MAI 2111 sunt adevăraţi bolizi pe apă şi ating viteze similare competiţiilor Class One. Cu o lungime de 26,7 metri şi o greutate de 60 de tone, interceptoarele ating viteza-record de 44 de noduri (80 km/oră). Ca performanţe şi rol sunt similare „coastal patrol boats” americane, însă mult mai rapide. Au fost construite în Israel, iar până la sfârşitul anului va fi livrată a treia navă de acest fel.

Ultima frontieră Schengen

Aşa cum am menţionat mai sus, suntem primul stat din Marea Neagră care va avea Coast ­Guard. O structură asemănătoare funcţionează în Turcia, însă este direct subordonată marinei militare, în Rusia patrularea revine forţelor navale în timp ce georgienii, urcrainenii şi bulgarii au structuri similare poliţiei de frontieră. Un ansamblu tehnic ultraperformant, denumit şi „Ochiul elec­tronic”, monitorizează, începând din mai 2009, apele teritoriale româneşti. SCOMAR (Sistemul Complex de Observare, Supraveghere şi Control al Traficului la Marea Neagră) include, pe lângă navele ultramoderne prezentate mai sus, senzori rad, senzori optici, alte 31 de vedete şi şalupe, 40 de autoturisme de teren, 14 ATV-uri, autospeciale cu termoviziune, servere de ultimă tehnologie, conexiuni satelit, toate acestea pentru ca, pe 27 martie 2011, România să intre oficial în Spaţiul Schengen. Programul de modernizare a ceea ce va deveni ultima frontieră Schengen este evaluat 480 milioane de euro, bani alocaţi de Uniunea Europeană.