In 2006, Luca Dinulescu, Razvan Bica si Dragos Schenkel primeau o bursa de 2.500 de lei (de impartit la trei) din partea Uniunii Scriitorilor din Romania, pentru poate cel mai interesant proiect din spatiul nostru literar din ultimii ani: istoria literaturii romane in banda desenata.
Scenariul e gata, lipseste graficianul
In urma cu aproximativ o saptamana, Dinulescu si Bica (pentru ca Schenkel se afla la Paris cu o bursa pe fotografie) au prezentat proiectul – inca in lucru – la Muzeul Literaturii Romane, mai precis in spatiul cvasi-insalubru al carciumii de la subsol. O decizie nu tocmai inspirata, tinand cont de atitudinea nonconformista a autorilor, dar si de profilul inedit al proiectului lor. Dincolo de aceste aspecte, exista o parte buna – ca au un scenariu terminat – si una mai putin buna: nu au, deocamdata, decat niste mostre de benzi desenate, realizate de mai multi autori (Adrian Grajdeanu, Mihai Badila), dar nu au fonduri pentru a-si permite un grafician.
"Momentan, suntem in faza in care cautam o sponsorizare pentru a plati desenatorul care va ilustra povestea. Bursa primita initial de la Uniunea Scriitorilor nu a fost de-ajuns decat pentru a scrie povestea. Suma de care avem nevoie (minimum 2.000 de euro – maximum 3.000) nu este mare pentru o firma serioasa, iar beneficiul de imagine ar putea fi insemnat, in conditiile in care noi avem deja editura care asteapta materialul (Brumar, din Timisoara). Desenatorul exista, se numeste Grajdeanu, si as vrea sa evit sa-l platesc din buzunarul meu, dar in ultima instanta, daca nu vom gasi chiar nici o sponsorizare, o voi face", se gandeste Luca Dinulescu.
Scriitorii romani, vinovati pentru disparitia literaturii
Fiu al scriitorului Denis Dinulescu (romanul "Japonezul albastru", piesa "O zi din viata lui Nicolae Ceausescu", montata de Tocilescu la Teatrul Mic), Luca (28 de ani) a studiat regia de film, a fost nominalizat la sectiunea lungmetraj a Concursului de scenarii HBO (TIFF, 2005), a primit o bursa Fulbright pe scenariu de film, iar in 2006 a publicat, in Colectia "Biblioteca de duminica" a Editurii Polirom, romanul "Sir Sigismund". Razvan Bica este jurnalist, in prezent lucreaza la "CanCan". Dragos Schenkel, pasionat de fotografie, traieste la Paris.
Ce se intampla in povestea scrisa de ei? Nimic mai simplu: "Istoria literaturii romane" de G. Calinescu ramane cu paginile albe. Pentru ca literatura romana, "din toate timpurile pana astazi", se face nevazuta. Trei tineri, care se indeletnicesc cu tocirea coatelor la o terasa a scriitorilor romani si pe care ii cheama Dinulescu, Bica si Schenkel, se decid sa treaca la actiune si sa recupereze literatura romana. "Printr–o similitudine ciudata cu balada «Miorita», unul pleaca in Moldova, altul in Ardeal, ultimul in Muntenia. Planul lor este de a-i vizita pe toti scriitorii clasici (Creanga, Eminescu etc.) la ei acasa, fara a tine cont de conventia temporala, care in povestea noastra este abolita", povesteste Dinulescu. Cercetand disparitia literaturii romane, cei trei afla ca de asta sunt vinovati chiar scriitorii romani, care ar fi sters paginile "de aur" ale istoriei in timpul noptii, dezamagiti fiind de "marea cantitate de nonvaloare promovata in toate epocile".
Literatura romana, o poveste palpitanta
Informatiile care au stat la baza povestii provin chiar din "Istoria" lui G. Calinescu. "De fiecare data cand voiam sa aprofundam un subiect sau o anume opera, mergeam direct la cartea respectiva, in masura in care o gaseam", spune Dinulescu. Acesta considera ca literatura romana poate fi o poveste care sa te tina cu sufletul la gura, "dar depinde cum o spui. Noi am gasit formula cu furtul literaturii romane si recuperarea ei. Ramane de vazut cat de interesanta va fi pentru public".
PE INTELESUL TUTUROR
» Cat de mare si de grea este
"La baza proiectului au stat atat pasiunea pentru banda desenata, cat si o altfel de privire asupra istoriei literaturii romane. Asta mai ales in conditiile in care multor tineri le este mult mai usor sa vada un film sau sa citeasca o carte de benzi desenate decat sa deschida «Istoria» lui Calinescu. Multi se sperie numai vazand cat de mare si grea este. Tinerii sunt mult mai apropiati de naratiunea prin imagini si noi credem ca un proiect de genul asta ii poate apropia foarte mult de literatura romana."
Luca Dinulescu
