» In Bucuresti exista cateva asociatii care militeaza pentru conservarea patrimoniului si putini cetateni dispusi sa faca mai mult decat sa semneze o petitie online.
» In Paris, astfel de asociatii exista de peste 40 de ani, ele mobilizeaza sute de voluntari si au salvat cartiere intregi de la distrugere.
» Cartierul Marais, salvat de ei, a devenit una dintre cele mai cautate zone din oras. Presedintele Asociatiei "Parisul Istoric" a explicat intr-o dezbatere la ICR cum au ajuns sa aiba asemenea rezultate.
In 1962, parisul era intr-o situatie asemanatoare cu cea a Bucurestiului de astazi. Era nevoie de noi locuinte, iar cartierele vechi erau lasate in paragina si considerate zone pierdute, bune doar pentru demolare. Insa un grup mic de oameni nu a fost de acord cu asta. Asa ca a organizat un festival al cartierului Marais, care sa-i dezvaluie frumusetile si sa forteze "publicul sa priveasca, iar autoritatile sa actioneze". La scurt timp a fost data o lege a zonelor protejate si, un an mai tarziu, aceiasi oameni au infiintat Asociatia pentru Conservarea si Aprecierea Parisului Istoric, care a salvat, restaurat si promovat orasul.
"Nu poti sa salvezi de dragul salvarii"
"Experienta Parisului poate fi utila pentru Bucuresti. De asta am venit aici", a spus Pierre Housieaux, presedintele asociatiei. Iata cum au reusit ei: "Nu poti sa salvezi de dragul salvarii", subliniaza Housieaux. "Trebuie sa pui in valoare." Nu trebuie sa tinem cu dintii de tot ce e vechi in dauna noului, ci sa profitam de frumusetile pe care le-am mostenit. In cele mai multe cazuri, spune el, e mai ieftin sa restaurezi complet o casa veche decat sa o darami si sa construiesti una moderna in loc. Iar cladirile vechi restaurate sunt valoroase pentru turism. Marais a devenit una dintre cele mai cautate zone din orasul care primeste cei mai multi turisti din lume. Ca sa ajunga aici, acestia au fost pasii urmati de asociatie:
1. Protejarea cladirilor
Conservarea a fost primul obiectiv al asociatiei si e activitatea in care se implica cei mai multi voluntari. Primul pas e sa monitorizeze toate propunerile de dezvoltare sau demolare si sa identifice cladirile in pericol. Apoi, discuta cu proprietarii si le explica de ce e mai profitabil sa restaureze cladirea decat sa o darame. Daca acestia nu inteleg, apeleaza la autoritati, la campanii de presa si, in ultima instanta, la justitie.
Odata ce s-a decis restaurarea unei cladiri, voluntarii se pot implica activ: pregatesc casa pentru interventia specialistilor. Conditia e ca acea cladire sa fie deschisa publicului dupa restaurare. Deschis e si santierul: oricine poate vedea cum se lucreaza. Doar in primii zece ani de activitate, membrii asociatiei au facut peste 15.000 de ore de voluntariat.
2. Educarea publicului
Al doilea pas e educarea publicului despre importanta istorica si economica a patrimoniului. Cele mai multe argumente sunt practice: oamenii castiga daca au grija de cladirile vechi. In Bucuresti, lipsa educatiei e o cauza des pomenita pentru situatia de acum. Nicusor Dan, presedintele Asociatiei "Salvati Bucurestiul", spunea ca ei abia reusesc sa se ocupe de cazurile urgente, cand o casa are buldozerul la poarta, deci nu se pot gandi la programe de educare.
3. Noi legi si politici
Apoi, dupa ce pericolul demolarii nu a mai fost iminent, iar publicul sustinea miscarea, asociatia s-a implicat in crearea de strategii urbanistice. Prin ele ei incurajeaza dezvoltarea unor zone cu functii combinate, dar coerente arhitectural. si totul se face in colaborare cu autoritatile. "E inimaginabil ca asociatia sa fie in conflict cu autoritatile. Lucram impreuna!", spune Housieaux.
"Administratia e ostila!"
Inimaginabilul parizian e foarte real in Bucuresti, dupa spusele arhitectului Dan Marin: "Noi functionam ca in anii ’20. Se confunda arhitectura moderna cu cladiri inalte. Studentilor li se vara in cap ca trebuie sa construim cladiri inalte. Investitorii vin in Romania sa faca ce nu mai au voie de 20 de ani la ei in tara!". serban Sturdza, presedintele Ordinului Arhitectilor, completeaza: "Investitorul are dreptul sa ceara, prost e ala care da. Prostul e administratia!".
Uranus, Arthur Verona
Cu toata ostilitatea autoritatilor, bucurestenii au reusit sa puna in aplicare proiecte care amintesc de Paris. Unul e revitalizarea zonei Uranus, care a inceput cu cinemaul in aer liber E-Uranus si a continuat cu redeschiderea Bursei de Marfuri si organizarea multor evenimente care au implicat si comunitatea de acolo. Altul e evenimentul Street Delivery, care a transformat strada Arthur Verona intr-un loc primitor, plin de oameni si fara masini. Pentru un weekend. Nici asociatiile nu au vorbit tocmai in gol. Presiunile lor au oprit multe demolari sau constructii de turnuri prin parcuri. Iar acum a fost propusa Legea 422 pentru protejarea patrimoniului, care ia in considerare atat recomandarile Comisiei Prezidentiale, cat si parerea societatii civile. Parere care, in opinia consilierului Irina Iamandescu, de la Ministerul Culturii, incepe sa devina tot mai avizata si influenta.
